Ce se întâmplă dacă mănânci usturoi încolţit !

De obicei, usturoiul încolţit este considerat stricat şi de regulă ajunge direct în coşul de gunoi. Deşi unele legume care încep să încolţească, aşa cum sunt cartofii, pot fi periculoşi pentru că eliberează substanţe toxice care dăunează omului, nu este şi cazul usturoiului.



Un studiu finanţat de Institutul korean de planificare şi evaluare tehnologică, publicat în Revista ACS de chimie agricolă şi alimentară a arătat că usturoiul încolţit are proprietăţi mai puternice antioxidante decât confratele sau mai tânăr şi verde. 

Cercetătorii ştiu că, pe măsură ce seminţele încolţesc şi devin plante, în decursul procesului acestea produc anumiţi compuşi care protejează plantă de agenţi patogeni.

"Plantele sunt foarte vulnerabile la atacul bacteriilor, al viruşilor şi insectelor în timpul încolţirii. Acest lucru le determină să producă o varietate de substanţe denumite fito alexine pentru a le proteja. Majoritatea sunt toxice pentru microorganisme şi insecte, dar benefice pentru oameni", a spus cercetătorul Jong-Sang Kim.

Grupul de cercetători condus de Kim a emis supoziţia conform căreia un proces similar are loc la încolţirea vlăstarilor din căţeii vechi de usturoi.

Au descoperit că extrasele de usturoi încolţit de cinci zile au cea mai mare activitate antioxidantă, în timp ce extrasele din usturoiul crud au activitatea antioxidantă cea mai scăzută.

Mai mult decât atât, încolţirea a modificat profilul metabolic al usturoiului. Profilul metabolic al usturoiului încolţit de cinci-şase zile era diferit de cel încolţit de patru zile sau mai puţin.

Cercetătorii au concluzionat că încolţirea poate fi o metodă viabilă prin care potenţialul antioxidant al usturoiului este mărit, deşi nu au putut explică cu exactitate mecanismele implicate.

Usturoiul încolţit conferă proprietăţi antiinflamatorii dovedite, creşte capacitatea de a stimula imunitatea şi de a proteja contra bolilor cardiovasculare, şi are abilitatea de a ucide 14 tipuri de celule canceroase. Un compus bogat în sulf prezent în usturoi, denumit alicina, este eficient contra bacteriilor, viruşilor, ciupercilor şi paraziţilor, fără efecte secundare toxice.

Sindromul Hemolitic-Uremic.

Sindromul hemolitic-uremic (SHU) este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acuta la copii, avand predilectie pentru grupa de varsta 7 luni - 6 ani. El se caracterizeaza prin triada trombocitopenie, anemie hemolitica microangiopatica si uremie.

SHU este o afectiune cu un tablou clinic polimorf, ce poate varia de la forme subclinice la forme amenintatoare de viata.

frunzulitaEtiologie:

SHU se clasifica in:

1. SHU asociat cu boala diareica (D+ SHU);

2. SHU neasociat cu boala diareica (D- SHU).

Aceste doua forme se deosebesc atat prin etiologie cat si prin tablou clinic si prognostic.

Majoritatea cazurilor de D+ SHU sunt precedate de o infectie enterica cu Escherichia Coli, serotipul O157:H7, ce produce verotoxina Shiga. Rezervorul pentru aceasta bacterie este tractul intestinal al animalelor domestice, iar transmiterea se realizeaza prin intermediul produselor de carne nepreparate termic corespunzator si al laptelui nepasteurizat. S-au raportat epidemii ca urmare a scaldatului in ape contaminate. 

Mai rar, sunt incriminati alti agenti etiologici bacterieni (Shigella, Salmonella, Campylobacter, Streptococcus pneumoniae, Bartonella) sau virali (Coxsackie, Echo, influenza, varicela, Epstein-Barr, HIV).

D-SHU apare la pacienti cu afectiuni maligne, LES, dupa transplant, dupa anumite medicamente.

Fiziopatologie: 

La nivelului capilarelor endoteliate apare edem si se formeaza microtrombi. Scade rata de filtrare glomerulara si se instaleaza insuficienta renala. La trecerea prin capilarele glomerulare ingustate, hematiile sunt fragmentate, ceea ce conduce la aparitia anemiei hemolitice microangiopatice. 

Trombocitopenia este consecinta distructiei plachetare la nivelul capilarelor glomerulare ingustate. Alte mecanisme care intervin sunt consumul crescut, sechestrarea in ficat si splina si agregarea intrarenala. Sunt implicate si anomalii ale factorilor de agregare plachetara.

Manifestari clinice: 

D+ SHU este precedat de un episod de gastroenterita cu febra, varsaturi, dureri abdominale, si scaune diareice, cel mai adesea sanghinolente. D- SHU poate fi precedat de o infectie acuta de cai respiratorii superioare.

Dupa 5-10 zile de la debutul gastroenteritei, se instaleaza brusc:

• Paloare
• Iritabilitate, letargie
• Convulsii
• Oligurie - anurie
• Edeme
• Hepatosplenomegalie
• Hipertensiune arteriala
• Leziuni petesiale, purpurice si sangerare la locurile de venopunctie.

Probe paraclinice:

Analizele de laborator arata:

1. Hematologie:

• Trombocitopenie severa <50000/mm3;
• Anemie severa (Hb 5-9 g/dl);
• Haptoglobina serica scazuta;
• Prezenta de schizocite pe frotiul de sange periferic ;
• Reticulocitoza usoara;
• Test Coombs negativ;
• Leucocitoza: pana la 30000/mm3, cu deviere la stanga a formulei leucocitare ;
• PT si APTT sunt normale;
• PDF sunt crescuti;
• Fibrinogenul seric este normal sau crescut. 

2. Biochimie:

• Retentie azotata: valori crescute ale creatininei si ureei serice ;
• Bicarbonat seric scazut ;
• Hiponatremie (de dilutie);
• Hipo/hiperpotasemie;
• Hiperfosfatemie;
• Hiperuricemie;
• Hipoproteinemie si hipoalbuminemie usoare;
• Hiperbilirubinemie;
• Transaminaze crescute;
• LDH crescut;
• Trigliceride serice crescute. 

3. Examen urina:

• Proteinurie usoara;
• Hematurie usoara. 

4. Examen scaun:

• Coprocultura: pune in evidenta rareori agentul etiologic dupa o saptamana de la debutul episodului diareic.

Diagnostic pozitiv: 

SHU trebuie suspicionat cand ne aflam in fata unui copil cu insuficienta renala acuta. Istoricul tipic, tabloul clinic si modificarile analizelor de laborator pun diagnosticul in majoritatea cazurilor.

Diagnostic diferential: 

• Lupus eritematos sistemic;
• Hipertensiunea maligna;
• Tromboza bilaterala de vena renala.


Complicatii:

1. Renale: insuficienta renala.
2. SNC: tulburari de comportament sau de somn, retard mental, convulsii, deficit motor focal, atrofie optica, cecitate corticala, coma.
3. Endocrine: diabet zaharat insulinodependent.
4. Cardiace: insuficienta cardiaca congestiva, pericardita,  hipertensiune arteriala, aritmii.
5. Gastrointestinale: necroza intestinala, invaginatie, hepatita, insuficienta pancreatica exocrina.

Tratament:

Tratamentul SHU este unul suportiv: 
• nutritie adecvata, 
• mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic, 
• controlul hipertensiunii arteriale, 
• instituirea precoce a dializei,
• transfer de masa eritrocitara pentru a mentine Hb>7g/dl,
• transfer de masa plachetara in caz de sangerare,
• tratamentul prompt al complicatiilor.

Antibioticele trebuiesc evitate in gastroenterocolita acuta cauzata de E. Coli O157:H7, deoarece ele pot precipita SHU.


Prognostic: 

Masurile suportive descrise mai sus au redus semnificativ mortalitatea in D+SHU la mai putin de 10%. LA 9% dintre supravietuitori se instaleaza insa insuficienta renala cronica. 

Factori de prognostic nefavorabil:

• Numar mare de leucocite la debut;
• Gastroenterita severa;
• Colita hemoragica grava cu prolaps rectal sau gangrena colonica ;
• Anurie prelungita;
• Proteinurie persistenta;
• Afectare multiorganica.

D+ SHU are un prognostic mai bun decat D-SHU.

Pacientii necesita supraveghere pe termen lung deoarece complicatiile (insuficienta renala cronica, hipertensiune, proteinurie) pot sa apara dupa un  interval liber foarte variabil (pana la 20 de ani).

CITAT DIN

DIAREEA ACUTA LA COPIL.

Prof.Dr. Maria Condor
Profesor Consultant UMF Cluj Napoca

Dr.Doina Luca
Medic Primar M.G., DMU X Cluj Napoca



 I. Gradul de urgentã 

 depinde de gradul de deshidratare si de vârsta copilului . Medicul de familie poate trata la domiciliu o mare parte din cazuri, spitalizarea fiind indicatã:
 în caz de deshidratare gr. II si II/III;
 indiferent de gradul de deshidratare, când existã intolerantã digestivã severã sau vãrsãturi care nu permit administrarea peroralã a lichidelor;
 orice persistentã a diareei si/sau agravarea pierderii în greutate dupã 48 de ore de tratament;
 când pãrintii nu pot asigura tratamentul corect;
 în caz de suspiciune a unei infectii entero-invazive la nou-nãscut si sugarul mic.

 2. Mesaje 

 Se acordã o atentie deosebitã sugarului deoarece existã posibilitatea instalãrii rapide a deshidratãrii severe cu consecinte hemodinamice si evolutie gravã
 În cazurile la care se suspecteazã etiologia bacterianã se recolteazã coprocultura înainte de initierea tratamentului.
 O atentie deosebitã se va acorda copiilor cu spitalizare recentã în antecedente, la care existã pericolul infectiei nosocomiale, precum si nou-nãscutului care prezintã scaun cu aspect de infectie cu florã enteroinvazivã (pericol de diseminare).
 Se va cãuta sistematic un focar extradigestiv infectios la sugarii cu diaree acutã febrilã.
 Profilaxia diareei la sugar se va face în primul rând prin alimentatie naturalã.
 Sugarul cu diaree trebuie urmãrit îndeaproape clinic si bacteriologic.

 3. Confirmarea clinicã a diagnosticului 

 Aparitia scaunelor diareice poate fi precedatã de o perioadã prodromalã de 1-2 zile, în care copilul prezintã anorexie, vãrsãturi, schimbarea comportamentului (agitatie, indispozitie), meteorism abdominal, eritem fesier.

 Aparitia scaunelor frecvente, uneori apoase alteori cu mucus, puroi, chiar sânge precizeazã diagnosticul.

 Aspectul scaunelor si manifestãrile clinice pot sugera o anumitã etiologie:

- Gastro-enteritele virale (Rotavirusuri), apar mai frecvent în anotimpul rece, se pot asocia cu simptome respiratorii. Scaunele sunt lichide sau gleroase cu mucus si sânge, precedate frecvent de vãrsãturi si febrã. - Boala este autolimitatã (5-6 zile), poate avea o evolutie gravã la imunocompromisi. La 5-10% din cazurile cu infectie cu rotavirus, poate apare intolerantã secundarã pentru lactozã. 

- În gastro-enteritele bacteriene aspectul scaunelor si simptomelor asociate diferã în functie de etiologie.

- Diareea “simptom”al unei infectii extradigestive (ORL, respirator, urinar) este recunoscutã prin existenta semnelor bolii de bazã. 

- Diareea prin greseli alimentare se bazeazã pe anamnezã. Anamneza la un caz cu diaree va preciza : aspectul scaunelor, eventuale schimbãri calitative si cantitative în alimentatie, eventuale cãlãtorii sau spitalizãri recente, anchete epidemiologice, semne asociate (vãrsãturi, febrã, modificãri de comportament, sete accentuatã). Pentru diagnostic este foarte utilã aprecierea de cãtre medic a scaunului. 

- Semnele de gravitate ce trebuie cercetate sunt :

 semnele de deshidratare (turgor diminuat, pliu cutanat lenes, mucoase uscate, ochi înfundati în orbite, fontanelã deprimatã);
 tulburãri nervos-centrale si circulatorii, sunt semne de gravitate extremã ce traduc o pierdere în greutate de peste 10% si impun internarea de urgentã a copilului.

4. Examinãri paraclinice de primã intentie

- Coprocitograma - prin frotiu colorat cu albastru de metilen pentru PMN si celule epiteliale. (Se pune o cantitate micã de scaun - preferabil mucus - pe o lamã si se amestecã cu 2 picãturi de albastru de metilen 1%. Se acoperã cu o lamelã si se citeste la microscop dupã 2 minute. În 90% dintre infectii cu Salmonella, Shigella se gãsesc polinucleare în scaun. 
- Coproculturã, examen copro-parazitologic.


5. Protocol de tratament

- implicã rehidratarea, diete, tratamentul antiinfectios si simptomatic; 


 Rehidratarea
În absenta semnelor de deshidratare mãsurile dietetice sunt suficiente. 

- În caz de deshidratare moderatã (pierdere în greutate sub 7%) se recurge la rehidratarea oralã cu sãruri de rehidratare completã pe parcurs cu produsele dietetice. 

- Cantitatea de lichide necesarã este: 
    între 1-5 luni- 180-200 ml/kg în primele 24 ore;  - 150-180 ml/kg/24 ore ulterior. 
    peste 5 luni   - 150-170 ml/kg în primele 24 ore  - 120-140 ml/kg/24 ore ulterior. 

Lichidele de rehidratare trebuie sã aibã temperatura mediului si se administreazã în cantitãti mici si repetate în primele 6 ore (20 ml la 15 minute) cu lingurita sau biberonul. Ulterior, cantitatea de lichide administratã/masã se creste progresiv.

- Schema dieteticã este adaptatã:

 - formei clinice de boalã; 
 - vârstei copilului; 
 - alimentatiei pe care a primit-o înainte de îmbolnãvire.
- Este importantã realimentarea precoce pentru a mentine balanta nutritionalã pozitivã si pentru protectia mucoasei intestinale distrusã de un post prelungit. 
- La copilul în vârstã de sub 4 luni, alimentat natural, cu formã usoarã sau medie de diaree, dupã o terapie hidricã de 4-6 ore si eventual o scurtã dietã de tranzitie cu supã de morcovi sau decoct de orez, copilul se pune la sân; durata suptului poate fi initial mai scurtã, completarea laptelui putându-se face cu solutia de rehidratare, supã de morcovi sau decoct de orez. Existã autori care nu indicã suprimarea suptului pe tot parcursul evolutiei bolii. 
- La copilul în vârstã de sub 4 luni, alimentat artificial, în primele 4-6 ore se administreazã solutie de rehidratare si/sau supã de morcovi, decoct de orez. Dupã aceastã perioadã se începe realimentarea cu un preparat de lapte adaptat diluat cu decoct de orez 1/2 în prima zi, 2/3 în a doua zi si complet a treia zi. 
- La copilul în vârstã de peste cinci luni, se administreazã sãruri de rehidratare în ceai sau decoct de orez în primele 3-6 ore, ulterior se face realimentarea cu preparate din brânzã de vaci, carne, cereale, orez, fructe (mãr, banane), vegetale (morcovi, cartofi) în functie de vârstã. Laptele se introduce dupã 3 zile, initial diluat, ulterior complet (dupã cinci zile). 
- La copilul în vârstã de peste un an, dupã o scurtã dietã hidricã (ceai, solutie de rehidratare) se realimenteazã cu preparate de brânzã, orez, cereale, fructe, vegetale.
- Tratamentul antiinfectios - este necesar foarte rar. În majoritatea enteritelor infectioase nu sunt demonstrate avantajele antibioterapiei. 

 În salmonelloze tratamentul antiinfectios este contraindicat (prelungeste starea de purtãtor ), cu exceptia urmãtoarelor situatii :

 diareea profuzã cu febrã înaltã;
 la copii cu imunodeficientã;
 la sugarul mic;
 în formele sistemice.
Se utilizeazã : 
- Ampicilinã  100 mg/kg/24 ore 
- Amoxicilinã  50 mg/kg/24 ore - 4-5 zile 
- Cotrimazol  12-15 mg/kg/24 ore
 În alte infectii bacteriene, la nevoie (evolutie trenantã, vârstã micã, manifestãri sistemice) se va administra : 
- inf. cu Shighella 
         - Ampicilinã   100 mg/kg/24 ore 
        - Cotrimazol   12-15 mg, Trimetropim  -   4-5 zile 
- inf. cu Campylobacter - Eritromicinã  20-40 mg/kg/24 ore - 7-10 zile 
- inf. cu E. coli enteropatogen - Colimicin  8-15 mg/kg/24 ore în trei prize - 3-5 zile 
- inf. cu Giardia lamblic 
             - Furazolidon   7mg/kg/24 ore - 7 zile 
            - Metronidazol   15 mg/kg/24 ore - 5 zile

În diareea “simptom” - este necesarã terapia bolii de bazã. 
La copii cu vãrsãturi, pe lângã dietã se poate administra Metoclopramid  0,8 mg/kg/24 ore - în 3 prize. 
Când temperatura depãseste 38o C - se administreazã antipiretice oral.

6. Capcane de evitat 


 În prezenta unui scaun cu sânge atentie la posibilitatea unei invaginatii intestinale !
 La sugarii cu scaune apoase (diaree afecalã) care îmbibã scutecele diareea trece neobservatã înaintea stadiului de deshidratare.

Ce este bacteria E.coli si care sunt masurile de preventie a infectiei !

Ministerul Sanatatii a publicat, marti, pe site, o informare despre bacteria Escherichia coli (E.coli) si masurile de preventie a infectiei Shiga toxina E.coli (STEC)

Escherichia coli este o bacterie larg raspandita in natura, care se gaseste in mod normal in intestinul omului si animalelor. Majoritatea bacteriilor care apartin acestui gen sunt inofensive, insa exista tipuri de E.coli implicate in producerea de boli diareice si de infectii urinare. Prezenta acestei bacterii in apa indica poluarea acesteia si trebuie evitat consumul pentru baut si prepararea hranei.

Unele tipuri de E.coli produc o toxina puternica denumita Shiga toxina (ST). Bacteriile care produc aceasta toxina se numesc Shiga toxina E.coli sau STEC sau E.coli enterohemoragica (EHEC). Tipul de E.coli cel mai frecvent izolat care apartine acestui grup este O157:H7. In anul 2011, un alt tip, O104:H4, a produs peste 4.000 de imbolnaviri, mai ales in Germania, soldate cu 53 de decese.

Exista si ale tipuri de STEC cu circulatie mai redusa (O26, O103,O111, O145), dar care pot produce, ca si cele mentionate anterior, Sindromul Hemolitic Uremic (SHU). SHU reprezinta o complicatie majora care este un tip de insuficienta renala si apare la circa 10% din cazurile de boala diareica produse de STEC, mai ales la copiii de 0-5 ani si la persoanele in varsta', sustine MS.

Infectia apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1.000 de bacterii sunt suficiente pentru a produce infectia). Aceasta se produce mai ales dupa consumul de alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infectii sunt laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spalata. Prelucrarea alimentelor crude poate contamina ustensilele de bucatarie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie de alimente si nu sunt curatate intre utilizari.

Uneori, contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact cu animalele si care nu respecta reguli elementare de igiena personala - spalatul mainilor cu apa si sapun.

Infectia cu STEC se diagnosticheaza prin examenul microbiologic al materiilor fecale (coprocultura), care permite identificarea E.coli O157:H7 sau a toxinei Shiga.

Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie facuta cat mai curand (imediat), mai ales in cazul copiilor de 0-5 ani, daca diareea se insoteste de febra sau scaune cu sange. La adulti fara alta simptomatologie decat diareea, prezentarea la medic este obligatorie daca acesta persista timp de 3 zile.

Cea mai importanta masura terapeutica este cea de rehidratare si reechilibrare electrolitica, antibioticele nefiind recomandate pentru tratamentul acestei infectii. De asemenea, nu sunt recomandate anti-diareicele. Aceste medicamente pot creste riscul aparitiei SHU.

Specialistii recomanda spalarea pe maini cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, dupa schimbarea scutecelor copilului si inaintea prepararii sau a consumului de alimente, spalarea pe maini cu apa si sapun dupa contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru ingrijirea lor.

Preparati corespunzator termic carnea. Carnea de vita, mai ales cea tocata, trebuie gatita la o temperatura de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsa in interiorul preparatului). Evitati laptele crud (nepasteurizat), produsele lactate nepasteurizate sau achizitionate din surse neautorizate.

 Evitati, de asemenea, sucul de mere nepasteurizat. Preveniti contaminarea incrucisata in timpul prepararii hranei prin utilizarea separata si curatarea ulterioara cu detergent si apa calda a ustensilelor (cutite, vase, tocatoare) care vin in contact cu produsele alimentare crude. 

Pentru orice simptomatologie de boala diareica, recomandam parintilor prezentarea copilului la medicul de familie sau in cea mai apropiata unitate sanitara , subliniaza reprezentantii ministerului.

De asemenea, parintii nu trebuie sa administreze copiilor medicamente fara recomandarea unui medic, iar administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate ingreuna depistarea cauzelor aparitiei bolii.

Infectia cu rotavirus!

Infectia cu rotavirus este cea mai frecventa cauza de diaree severa la sugari si copii mici. Majoritatea cazurilor de diaree datorata rotavirusului se vindeca de la sine, insa exista si forme severe ale bolii, cand copilul are febra ridicata, se deshidrateaza rapid, iar viata sa este pusa in pericol. In cazurile grave, este absolut necesara spitalizarea. Infectia provocata de aceste virusuri provoaca sugarilor un serios disconfort, cu diaree si voma care dureaza mai multe zile la rand, ceea ce poate duce la deshidratare severa si care, in lipsa unui tratament eficient, poate deveni fatala. Este foarte contagioasa si afecteaza aproape orice copil din lume pana la varsta de 3 ani.

Simptomele infectiei cu Rotavirus:

1. Diaree – poate varia de la forme usoare pana la forme letale, la persoane cu imunitate scazuta. Debutul bolii este brusc.

2. Greata si varsaturi; sugarii pot voma in jet.

3. Febra – o treime din pacienti prezinta acest simptom.

4. Simptome mai rare: respiratorii, manifestari de encefalita si meningita, exantem, sindrom Reye, purpura Henoch Schonlein, sindrom hemolitic uremic, coagulare vasculara diseminata.

5. La sugari si prescolari, boala se manifesta prin febra ,varsaturi, diaree apoasa urat mirositoare.