Manastiri judetul Arges.

Harta Manastirilor din judetul Arges.

1. Manastirea Aninoasa.

Manastirea Aninoasa dateaza din secolul al XVII-lea, din 1677, si este ctitoria unui boier din zona, Tudoran Vladescu.  Intre 1722 si 1730, episcopul de Buzau, viitorul Mitropolit al Ungro-Vlahiei Daniil, fost egumen la Aninoasa in anii 1704-1716, renoveaza manastirea. Biserica mare pastreaza picturi ale lui Parvu Mutu. Stilul architectonic al ansamblului manastiresc este unul brancovenesc. Dupa 1864 manastirea devine biserica de mir, iar din 2001, doar manastire.

10 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfantul Ierarh Nicolae, Sfintii Gheorghe si Dimitrie (paraclisul)

Acces: din Berevoiesti, loc. situata pe DN 73C, la 16 km de Campulung si 30 km de Curtea de Arges, DJ 732B spre S 3 km pana in com. Aninoasa

Stareta: monahia Heruvima Orodi;

Adresa: com. Aninoasa, 117035, jud. Arges.

2. Manastirea Antonesti.

Manastirea Antonesti - zidirea bisericii din Antonesti a inceput in 1943 pe un teren donat de Gheorghe Erbasu. Prin grija IPS Calinic al Argesului si Muscelului, biserica devine manastire in 1995. Biserica a fost sfintita pe data de 24 iunie 2004.

3 vietuitoare, viata de obste

Hram: Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul

Acces: din Curtea de Arges 20 km pe DN 7C (spre Transfagarasan); din centrul com. Corbeni, ccal km pana la manastire;

Stareta: monahia Filofteea Vleju;

Adresa: com. Corbeni, 117275, jud. Arges.

3. Manastirea Bascovele.

Manastirea Bascovele are o pozitie geografica privilegiata, fiind situata la o departare de 25 km de Pitesti pe soseaua ce duce spre Ramnicu-Valcea. Manastirea Bascovele a fost zidita in anul 1695 de catre Serban Cantacuzino. In urma cutremurului din 1838, biserica manastirii este grav afectata si este reconstruita in 1843. Este desfiintata in 1962 si devine biserica de parohie. Manastirea Bascovele va fi reinfiintata in 1991.

5 vietuitoare, viata de obste

Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului

Acces: din Pitesti (114 km pe A1, Bucuresti) spre NV, 22 km pe DN 7/E 81. La iesirea din Dumbravesti, ramificatie dreapta 2,5 km pe DJ 704E pana in Ursoaia, apoi 400 m spre Sud pana la manastire.;

Stareta: monahia Iustina Gheorghe;

Adresa: sat Ursoaia, com. Cotmeana, 117317, jud. Arges

4.Schitul Bradetu.

Schitul Bradetu se afla pe culmea Dealului Seci. Schitul pastreaza Moastele Sfantului Nectarie din Aeghina si o icoana a Maicii Domnului, daruite schitului de catre Manastirea Sfanta Treime din Aeghina, in anul 2005.

4 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfantul Ioan Botezatorul si Sfantul Nectarie Taumaturgul

Acces: din loc. Prosia, situata pe DN 73C Curtea de Arges (17 km)- Campulung-Muscel (27 km), DJ 703111,5 km spre N pana la Bradet. De la intrarea in sat ramificatie la stanga 1 km pana la schit

Egumen: ierom. Filotei Dabu;

Adresa: sat Bradetu, com. Bradulet, 117147, jud. Arges.

5.Manastirea Cetatuia, Negru Voda.

Manastirea Cetatuia este situata deasupra unei creste stancoase - la 881 m deasupra nivelului marii intre Valea lui Coman, Valea Chiliilor si raul Dambovita. Manastirea Cetatuia Negru-Voda este o manastire ortodoxa cu obste de calugari aflata in comuna Cetateni, judetul Arges. Biserica poarta doua hramuri: "Adormirea Maicii Domnului", pana in anul 1918, iar mai apoi si "Izvorul Tamaduirii".

Cetatuia, ca schit, este amintita si in vremea lui Mihai Viteazul, care, in 1595, trece pe aceste meleaguri. Numele Manastirii Cetatuia apare in hrisoavele mai multor domni munteni.

3 vietuitori, viata de obste

Hram: Adormirea Maicii Domnului, Izvorul Tamaduirii

Acces: din DN 72A, Campulung-Muscel (20 km)-Targoviste (47 km), intre satele Cotenesti-Stoenesti, drum (doar la pas) spre E, 2,5 km cca30 min.);

Staret: protos. Modest Ghinea

Adresa: com. Cetateni, 117240, jud. Arges.

6.Manastirea Ciocanu.

Manastirea Ciocanu este situata in com. Bughea de Jos, jud. Arges, la 9 Km V de Campulung. Manastirea Ciocanu este ctitorita in sec. XVII de Nifon monahul (+687). Biserica a fost raparata in 1825 de Cuviosul Neofit si Lupan Radovici; A fost refacuta in 1865, dupa daramarea la cutremurul din 1802, ruinata in 1922, refacuta si repictata in 1932 de Nicandru Manu arhimandritul, care face o biserica noua langa constructia veche. In 1932, in vremea PF Miron Cristea, au loc ample lucrari de restaurare a manastirii.

4 vietuitori, viata de obste

Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (biserica veche), Sfintii Apostoli (biserica noua)

Acces: din Campulung-Muscel, DJ 732C spre V, Bughea de Jos (5 km), apoi inca 3 km pana la manastire (ultimii 2 km, prin padure, fara asfalt). Pe traseu, inca doua portiuni de drum neasfaltate (aprox. 1 km)

Staret: ierom. Teofil Enache;

Adresa: com. Bughea de Jos, 117165,Arges.

7.Manastirea Corbii de Piatra.

Manastirea Corbii de Piatra este o manastire rupestra. Prima atestare documentara a Manastirii Corbii de Piatra o avem din anul 1512. Aceasta atestare nu reprezinta si infiintarea manastirii. Avem marturii certe conform carora locasul ar fi existat si inainte de aceasta data.

Biserica rupestra de la Corbi deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare dedicate unui hram dublu si caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea. Ea se inrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia.

Catapeteasma bisericii dateaza din 1804. Manastirea a fost reinfiinta in 1996.

2 vietuitori, viata de obste

Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sfintii Apostoli Petru si Pavel, Sfantul Voievod Neagoe Basarab

Acces: DN 73C, Curtea de Arges-Campulung-Muscel, pana la Domnesti (22 km), apoi ramificatie la stanga pe DJ 731 spre Nucsoara (Domnesti-Stanesti-Corbsori-Corbi, 11 km);

Staret: ierom. Ignatie Gorunescu;

Adresa: com. Corbi, 117285, jud. Arges.

8.Manastirea Cotmeana.

Manastirea Cotmeana este considerata cea mai veche vatra monahala din Tara Romaneasca, fiind datata din anul 1292. Radu I, domnitorul Tarii Romanesti (1377-1383), ridica aici o biserica de lemn, care va arde; in timpul domniei sale, Schitul Cotmeana devine manastire.

Manastirea Cotmeana este un monument de sinteza arhitecturala, reprezentativ pentru asimilarea si dezvoltarea arhitecturii muntenesti din secolul al XIV-lea: fatadele bisericii sunt din caramida aparenta, decoratiunile sunt realizate in stil bizantino-balcanic, specific secolelor XIII-XIV, iar clopotele sunt lucrate pe la inceputul secolului al XIV-lea.

Manastirea a fost redeschisa in anul 1990, cu binecuvantarea IPS Calinic al Argesului. Langa biserica veche (conservata ca monument istoric), in ultimii ani s-au ridicat chilii, o biserica-paraclis, cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului, trapeza etc. In biserica monument istoric se pastreaza portretele lui Mircea cel Batran si Petru Cercel.

9 vietuitori, viata de obste

Hram: Buna Vestire, Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul - biserica veche) si Acoperamantul Maicii Domnului (noul paraclis)

Acces: din Pitesti (114 km pe A1, Bucuresti) spre NV pe DN 7/E 81 pana la Lintesti, apoi spre S pe DJ 703A, Cotmeana (36 km)

Staret: protos. loasaf Boiciuc;

Cazare: 48 locuri

Adresa: com. Cotmeana, 117305, jud. Arges.

9.Manastirea Curtea de Arges.

Manastirea Curtea de Arges a fost inaltata de Sf. Neagoe Basarab pe fundatiile unui locas mult mai vechi. Este distrusa in anul 1611 de armatele lui Gabriel Bathory si restaurata de Matei Basarab. Paul de Alep, in 1654, considera biserica Manastirii Curtea de Arges "una din minunile lumii". In 1793, Manastirea Curtea de Arges devine, pentru o scurta perioada, sediu al Episcopiei Argesului.

Spre sfarsitul secolului al XIX lea a fost refacuta in forma prezenta de catre arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy. In fata bisericii manastirii Curtea de Arges se afla un agheasmatar, iar in afara curtii manastirii fantana legendarului mester Manole.

10 vietuitori, viata de obste

Hram: Adormirea Maicii Domnului (biserica lui Neagoe Basarab), Sfanta Filofteia (paraclisul)

Acces: in apropierea centrului orasului Curtea de Arges

Staret: arhidiacon Caliopie Ichim

Cazare: Casa de oaspeti Pelerinul, 50 locuri

Moaste: St Filofteia

Adresa: str. Basarabilor, nr. 1, Curtea de Arges, 115300, jud. Arges.

10.Schitul Dragoslavele.

Schitul Dragoslavele a luat fiinta in anul 1929, ca resedinta patriarhala de odihna. Pe una din vilele asezamantului este prinsa in zid o placa memoriala in care se consemneaza: "Aceasta casa s-a zidit din temelie, iar celelalte s-au refacut cu cheltuiala preotimii muscelene, care le-a daruit Patriarhului Miron in 1929 ca sa fie resedinta de odihna pentru Patriarhul Romaniei." In 1949, PF Justinian a adus la Dragoslavele o biserica de lemn, construita la sfarsitul sec. al XVII-lea de credinciosii din Borsa, jud. Maramures, care va fi sfintita in 1949. Este metoc al Arhiepiescopiei Bucurestilor.

3 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfantul Mare Mucenic Gheorghe

Acces: Bucuresti-Targoviste-Campulung-Muscel-Dragoslavele (DN 71, DN 72A, DN 73/E 574), 149 km; Brasov-Rucar-Dragoslavele (DN 73/E 574), 57 km. Schitul se afla la 500 m V de centrul com. Dragoslavele

Administrator: arhim. Pavel Toderita;

Adresa: com. Dragoslavele, 117375, jud. Arges.

11.Manastirea Glavacioc.

Manastirea Glavacioc - prima atestare documentara a Manastirii Glavacioc dateaza din anul 1441, cand Vlad Dracul intareste proprietatea manastirii asupra unui sat daruit de banul Radu. Manastirea Glavacioc este consemnata si intr-un hrisov al lui Radu cel Mare - datat 20 iulie 1507. Manastirea Glavacioc s-a aflat sub purtarea de grija a mai multor domnitori - Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Mihnea Turcitul. A fost recladita in forma actuala de paharnicul Constantin Foca intre 1841 si 1844.

Paul de Alep, care a insotit pe patriarhul Macarie de Antiohia in tarile romane, scrie in notele lui in anul 1657: "Biserica este mare si cu o arhitectura frumoasa, avand doua turle, una deasupra navei, cealalta deasupra corului. Pe cele patru coloane sunt patru arcuri pe care este rezemata turla. (...) Chiliile manastirii toate sunt din piatra". Asemanand-o cu "biserica Adda din tinutul Tripoli", Paul de Alep mentioneaza ca nu a mai "vazut in aceasta tara nici o alta biserica care sa poata fi asemanata acesteia".

Manastirea Glavacioc a fost transformata in biserica de parohie din cauza comunistilor; redeschiderea ei s-a facut in anul 1991, prin purtarea de grija a IPS Calinic al Argesului si Muscelului.

3 vietuitori, viata de obste

Hram: Buna Vestire

Acces: din Bucuresti spre SV pe DN 6/E 70 Draganesti-Vlasca, apoi spre NVpe DJ 503 Videle-Glavacioc, 125 km. Din Pitesti, spre SE pe DJ 659,55 km

Staret: protos. Casian Cretu;

Adresa: sat Glavacioc, com. Stefan cei Mare, 117711, jud. Arges.

12.Manastirea Gorganu.

Manastirea Gorganu se afla la mica distanta de Manastirea Rancaciov. Biserica de lemn este cea din satul Draghicesti, datand inca din anul 1744. In anul 1986, manastirea devine metoc al Episcopiei Argesului. In anul 1996, metocul se va transforma in manastire de calugari.

Hram: Sfantul Ierarh Calinic (biserica mare), Sfintii ierarhi Iorest si Sava (paraclisul)

Acces: din centrul com. Calinesti, loc. situata pe DN 7 Bucuresti-Pitesti (la 14 km SE de Pitesti), pe DJ 704B si DL 500 m

Staret: protos. Iorest Suma;

Adresa: sat Gorganu, com. Calinesti, 117199, jud. Arges.

13.Manastirea Infricosata Judecata.

Manastirea Infricosata Judecata a fost ridicata la initiativa preotului Corneliu Popescu, din Ionesti. Este o manastire noua, aflandu-se inca in stare de constructie.

fara obste

Hram: Sfanta Treime;

Acces: din Costesti, 7 km spre S pe DN 65A Costesti-Rosiorii de Vede, apoi ramificatie dreapta pana la manastire, situata la 300 m S-V de lonesti. Din Pitesti, 33 km

Administrator: pr. Corneliu Popescu (parohul din lonesti);

Adresa: com. lonesti, 117174, jud. Arges.

14.Manastirea Namaiesti.

Biserica manastirii este sapata in piatra, in stanca muntelui. Documentele istorice in legatura cu satul Namaiesti si cu manastirea Namaiesti atesteaza anii 1503-1547 in hrisoavele domnitorilor Radu cel Mare si Mircea Ciobanul. Biserica manastirii este considerata monument istoric din secolul al XIV-lea. Date exacte in legatura cu intemeierea manastirii si a bisericii sapata in piatra nu se cunosc. Insa, legendele transmise oral, din mosi stramosi, in satul Namaiesti, pomenesc chiar de numele domnitorului Negru Voda.

Tot traditia ne povesteste si despre ctitorul anonim al bisericii: Se zice ca un cioban pastea oile prin partea locului. Ajungand la stanca in care a fost apoi sapata biserica, ciobanul a facut un popas la poalele muntelui, la marginea padurii, pe aceasta piatra mare, ramanand cu oile aici peste noapte. Ciobanului i s-a aratat in vis Maica Domnului care i-a spus: “Scoala-te, sapa sub tine si vei gasi o icoana intr-o bisericuta de piatra. Aici vei face tu biserica in cinstea si slava Intrarii in Biserica a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viata si de tamaduire”. Trezindu-se din acest vis ciobanul incepu sa sape cu ravna si dupa trei zile si trei nopti dadu de o bisericuta de piatra, in forma de pestera, cu icoane si odoare bisericesti.

Legenda spune ca icoana visata de cioban este chiar aceea care se afla in biserica noastra, in partea stanga si despre care se spune ca este Icoana cu Maica Domnului la Manastirea Namaiestifacatoare de minuni. Aceasta icoana o reprezinta pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus in brate. Pictura a fost deteriorata de vreme. Este considerata ca una dintre cele mai vechi icoane nu numai din tara ci si din intreaga crestinatate. Se presupune ca a fost zugravita de catre Sfantul Apostol si Evanghelist Luca.

Se mai presupune ca biserica din grota, sapata in piatra, in stanca muntelui, unde a fost descoperita aceasta antica icoana, dateaza din timpul cand crestinismul se propovaduia in taina, in grote, din cauza persecutiilor, poate chiar din epoca primilor daci crestinati.

20 vietuitoare, viata de obste

Hram: Intrarea Maicii Domnului in Biserica, Izvorul Tamaduirii

Acces: Bucuresti-Targoviste-Campulung-Muscel (DN 71, DN 72A, DC 19), 143 km. Manastirea Namaiesti se afla la intrarea in Campulung-Muscel dinspre Targoviste (68 km) si Brasov (80 km);

Stareta: monahia Lucia Nedelea;

Cazare: 20 de locuri

Adresa: sat Namaiesti, com. Valea Mare-Pravat, 117811, jud. Arges.

15.Manastirea Negru Voda - Campulung-Muscel.

Manastirea Negru Voda se afla in orasul Campulung-Muscel, in judetul Arges. Aceasta a fost ctitorita in anul 1215, prin traditie de catre Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi recladita de Matei Basarab, cand devine si manastire.

Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica mare a manastirii, Biserica mica - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domneasca - secolul al XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla si Hanul-Bazar al manastirii, disparut inca din 1746.

8 vietuitori, viata de obste

Hram: Adormirea Maicii Domnului

Acces: la marginea orasului Campulung-Muscel (la iesirea spre Pitesti)

Staret: protos. Serafim Caiea

Adresa: str. Negru Voda, nr. 64, Campulung-Muscel, 115100, jud. Arges.

16.Manastirea Rancaciov.

Manastirea Rancaciov se afla la mica distanta fata de Manastirea Gorganu, in satul Carstieni. Pisania manastirii mentioneaza faptul ca aceasta a fost rezidita de capitanul Arsenie Soimul, intre 10 iunie 1647 si 17 septembrie 1648. Manastirea este rezidita in anul 1848. Obstea locuieste in manastire incepand cu anul 1996.

Hram: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (biserica mare), Buna Vestire si Sfantul Ilie (biserica de lemn)

Acces: din com. Calinesti, loc. situata pe DN 7 Bucuresti-Pitesti (14 km S-E) si DJ 704B, 7 km pana in loc. Carstieni;

Staret: ierom. loanichie Vacarciuc;

Adresa: sat Carstieni, com. Calinesti, 117196, jud. Arges.

17.Manastirea Robaia.

Manastirea Robaia se afla pe locul unui vechi schit, ridicat in mijlocul padurii, in vrema in care inca se mai luau robi de prin sate. Manastirea Robaia este mentionata intr-un hrisov din anul 1593, de catre Alexandru cel Rau. Biserica de lemn a fost ridicata de Banul Armega. In anul 1644, pe locul acesteia se va ridica o biserica de caramida, de catre Sava Sufarul si sotia lui, Livera. Sfantul Sofronie de la Cioara a fost egumen al acestei manastiri intre anii 1764-1766. Aici adoarme in Domnul renumitul zugrav Parvu Mutu (+1735), calugarit cu numele Pafnutie.

32 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfantul Mare Mucenic Gheorghe si Izvorul Tamaduirii

Acces: din loc. Prosia, situata pe DN 73C Curtea de Arges (17 km)- Campulung-Muscel (27 km), DC 267, spre NV, trecand prin satul Robaia, 5,5 km pana la manastire;

Stareta: stavrofora Petronia Dobrescu;

Adresa: com. Musatesti, 117520, jud. Arges.

18.Schitul Schimbarea la Fata - Cota 2000.

Schitul Schimbarea la Fata, aflat la Cota 2000, pe drumul Transfagarasan a fost infiintat la data de 1 decembrie 1998. Schitul se afla in purtarea de grija a celor din Manastirea Sfantul Proroc Ilie, Paltinul.

obste in formare

Hram: Schimbarea la Fata;

Acces: este situata pe Transfagarasan, la 84 km N de Curtea de Arges, Cota 2000, la limita jud. Arges;

Administrator: ierom. Cezar Ion Banarescu

Adresa: com. Arefu, 117040, jud. Arges.

19.Schitul Sfantul Ierarh Modest.

Schitul Sfantul Ierarh Modest a fost ridicat la initiativa parintelui Modest Ghinea, staretul Manastirii Cetatuia, Negru Voda. Bisericuta este de lemn in stil maramuresean. Schitul Sfantul Ierarh Modest nu este electrificat.

Gandit si hotarat a fi un Schit de maici, micuta insula de credinta va adaposti si un adapost pentru batranii defavorizati de soarta, batrani ce se vor afla in grija maicilor. La ora actuala numarul vietuitoarelor este mic, sunt numai trei, desi toate sunt trecute de varsta de mijloc a vietii, totusi hotararea si vointa lor nestramutata de a finaliza toate lucrarile, nu le opreste de la nici un efort, iar ca un paradox, toate au ajuns aici, prin voia divinitatii, tocmai de la malul marii.

3 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfantul Ierarh Modest

Acces: din satul Cotenesti-Stoenesti, situat pe DN 72A Campulung-Muscel (17 km) Targoviste (50 km), drum forestier, spre V, 3 km

Administrator: ierom. Athanasie Gogoneata

Adresa: sat Cotenesti, com. Stoenesti, 117675, jud. Arges.

20.Manastirea Sfantul Proroc Ilie - Paltinul.

Manastirea Sfantul Proroc Ilie este ctitorita de IPS Calinic al Argesului si Muscelului. Manastirea a fost infiintata in anul 1995.

4 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfantul Proroc Ilie Tezviteanul

Acces: este situata pe Transfagarasan, la 70,5 km N de Curtea de Arges, 47,5 km de Capataneni,15,5 km de Balea Lac; in stanga DN 7C, aprox. 100 m.

Staret: ierom. Visarion Pristavus;

Cazare: in curs de amenajare; in imediata apropiere exisa o pensiune

Adresa: com. Arefu, 117040, jud. Arges.

21.Manastirea Slanic.

Veche vatra de nevointe, din vremuri imemoriale, traditia ne sugereaza ca domnitorul Vlad Tepes ar fi primul ctitor acreditat, in urma unor batalii cu turcii, in acesti munti. Istoria curge apoi cu discretie, si firul ei reapare in dreptul voievodului Neagoe Basarab si a unei rubedenii a lui, Lalu. Acesta, in urma unei salvari miraculoase de la o moarte iminenta, se pare ca a rectitorit schitul.

Prima atestare survine la 16 mai 1679, cand, printr-un act oficial, popa Nica, „fiul lui Macarie calugarul”, doneaza si inchina Manastirii Aninoasa „biserica cu delnita ei din Slanicul de jos”. Dar vine anul 1805, cand, din motive obscure, schitul de desfiinteaza, iar biserica lui este mutata la poalele tarii, undeva in Vlasca. Dumnezeu insa a vrut sa fie altfel decat neputintele de moment ale oamenilor. Asa se face ca in 1916, in plina sangerare mondiala, un calugar cu metania la Schitul Ciocanu se retrage in aceste locuri.

Monahul Irinarh Pulpea a stat singur pe acest munte pana in 1922 cand i se alatura un ieromonah de toata isprava: Isidor Ghimpeteanu, venit din obstea Robaiei. Impreuna incep zidirea unei biserici inchinate Maicii Domnului, si toata suflarea crestineasca de pe aceste deluri li se alatura, contribuind si cu 5 ha de teren. In cativa ani biserica este gata, dupa ce calugarii au carat cu spinarea materialele de constructie. Atentie, deci: fiecare caramida are valoare muceniceasca, fiind purtata pe spete de calugar nevoitor, asa dupa cum manzul asinei l-a purtat pe Hristos - piatra cea din capul unghiului - la Ierusalim! La 19 octombrie 1930 are loc sfintirea.

Si iarasi, in plin razboi mondial, in 1944, Schitul Slanic primeste darul numirii unui staret pe cinste: protos. Vitimion Nitoiu. Acesta introduce randuielile slujbei zilnice, dupa tipicul manastiresc, si instaureaza regulamentul vietii de obste. Acest mare calugar imbunatatit si-a cunoscut dinainte sfarsitul, care a fost in 1990; o cruce ii vegheaza cuvioasa odihna, in recunostinta intregii lumi.

25 vietutori, viata de obste

Hram: Nasterea Maicii Domnului, Schimbarea la Fata, Sfantul Calinic de la Cernica

Acces: dupa 3 km E din loc. Domnesti, venind dinspre Curtea de Arges, situata pe DN 73C Curtea de Arges (22 km)- Campulung-Muscel (22 km), DL spre N, 4,5 km pana la Manastirea Slanic. Din satul Slanic, venind dinspre Campulung-Muscel, 2 km pana la intersectia spre manastire;

Staret: arhim. Teofil Badoi;

Cazare: 60 de locuri

Adresa: sat Slanic, com. Aninoasa, 117037, jud. Arges.

22.Manastirea Trivale.

Manastirea Trivale a fost ctitorita de Trifan si Stanca Stancescu, in cea de-a doua jumatate a veacului al XV-lea. Prima biserica a fost din lemn. Va fi recladita din piatra de evlaviosul domnitor Matei Basarab (1632-1654). Intre 1670 si 1673 aceasta ajunge in ruina, fiind refacuta din piatra si caramida. Manastirea va fi pictata la 1731, de Ioasaf Grecu. A fost reinfiintata in 1991.

6 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfanta Treime

Acces: in Parcul Trivale din Pitesti

Staret: protos. Gherasim Nicut

Adresa: str. Trivale, nr. 71, Pitesti, 110058, jud. Arges.

23.Manastirea Valea Manastirii.

Manastirea Valea Manastirii este o manastire ortodoxa, mai putin cunoscuta, insa de o minunatie rare, aflata in satul omonim din comuna Titesti, judetul Arges. Manastirea este vietuita de calugari, cu toate ca numarul acestora este unul deosebit de mic (anul 2009 gaseste manastirea cu doar 3 vietuitori). Biserica manastirii isi serbeaza hramul, zi in care multime de credinciosi se aduna in pridvorul acesteia, la sarbatoarea si , sarbatorite la 50 de zile dupa.

Inceputurile Manastirii se pierd in negura veacurilor ce au trecut. Constructia bisericii din Manastirea Valea a inceput in anul 1512, ctitor fiind Radu Paisie, egumen la . Amintim ca tot el a ctitorit si Manastirea Mislea din Prahova. Se crede ca Radu Paisie a fost fiul natural al lui Radu cel Mare. El ajunge domn al Tarii Romanesti intre anii 1535-1545, fiind mazilit, din motive necunoscute, de catre turci, este surghiunit in Egipt, unde a si murit.

Radu Paisie Voievod (1535-1545) apare si astazi in marturiile manastirii. Tabloul votiv il infatiseaza pe asta in partea vestica a pronaosului. El mai este mentionat si in pisania repictata la mijlocul secolului al XIX-lea, ce se regaseste in naosul bisericii. Noua biserica, inchinata in cinstea sarbatorilor Pogorarea Sfantului Duh si Sfanta Treime, a fost terminata in anul 1544, cand Radu Paisie era inca domn, in anul respectiv fiind realizata si o parte din pictura. Altarul si naosul bisericii ctitorite de Radu Paisie, vor fi pictate in 1548, in vremea lui Mircea Ciobanul. Pronaosul a ramas nepictat avand functionalitate de tinda.

2 vietuitori, viata de obste

Hram: Sfanta Treime

Staret: ierom. Daniil Nita;

Adresa: sat Valea Manastirii, com. Titesti, 117753, jud. Arges.

 Accesdin DN 73/E 574 Pitesti-Campulung, la km 19, in loc. Cismea, ramificatie dreapta DJ 732A si DC 84, 7,5 km.

24.Manastirea Valeni.

Manastirea Valeni este asezată la 23 km NV de Curtea de Arges, 58 km NV de Pitesti, 40 km NE de Rm. Valcea; Este prima biserica construita din lemn de Zosima Schimonahul, fost Zaharia Gradisteanu (1691-1692); biserica a fost marita in 1810 de Dorotei arhimandritul, zugravita de stareta Platonida (1826-1829), a fost recladita pe acelasi loc de Ghenadie al II-lea al Argesului (1883-1884).

Biserica actuala a fost zidita in 1888 de preotul Iosif si obstea manastirii, rezidita din temelie de Episcopul Iosif al Argesului (1941-1955). Biserica bolnita cu hramul "Invierea lui Lazar" (Sambata Floriilor), zidita de schimonahul Iosif Cotmeanu, vechi cruci de piatra; arhondaric.

23 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfanta Treime (biserica mare), invierea lui Lazar (bisericuta bolnitei)

Acces: din Curtea de Arges pe DJ 703H, 20 km NV, trecand prin Valea Danului, pana in satul Valeni. Din Valeni 2 km spre E pana la manastire;

Stareta: monahia Eleodora Papuc;

Adresa: com. Salatrucu, 117636, jud. Arges.

25.Manastirea Vedea.

Manastirea a fost infiintata cu binecuvantarea si sprijinul IPS Calinic, in anul 2007, in jurul unei biserici inaltate la cumpana dintre milenii, in Mediata apropiere a unui spital de psihiatrie. Monahiile manastirii au o pregatire medicala speciala.

2 vietuitoare, viata de obste

Hram: Sfanta Treime, Sfintii Doctori fara de arginti Cosma si Damian

Acces: din Pitesti, pe DN 67B, 29 km V pana in comuna Vedea ;

Stareta: monahia Teodora Busu

Adresa: com. Vedea, 117815, jud. Arges.

26.Manastirea Vierosi.

Manastirea Vierosi a fost ctitorita in anii 1571 -1573, de catre vornicul Ivascu Golescu. Marele vistier Stroe Leurdeanu o va reface partial, in anul 1645. Biserica manastirii a fost restaurata intre anii 1955-1956. Manastirea a fost reinfiintata in anul 1998.

fara obste

Hram: Intrarea Maicii Domnului in Biserica

Acces: din DN 7, la iesirea din Pitesti, 9 km pe DC 79, DC 80 spre NE, prin Valea Mare-Podgoria;

Administrator: pr. Marius Nedelea

Adresa: loc. Mioveni, cartier Fagetu, 115403, jud. Arges.

Rugaciune pentru casatorie.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel Ce ai zis: „Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adauga voua“, daruieste-mi toate cele de trebuinta pentru a merge pe calea mantuirii.

In mainile Tale este viata mea si fara Tine nu pot cunoaste nici implinirea si nici bucuria cea adevarata. Stiind aceasta, avand dorinta de a purta crucea casatoriei, Te rog sa ma ajuti sa gasesc faptura potrivita alaturi de care sa infrunt marea vietii acesteia.

Ajuta-ma, Doamne, ajuta-ma, cum numai Tu ma poti ajuta. De multe ori ispita singuratatii mi-a ranit inima, de multe ori diavolul deznadejdii a lovit in poarta sufletului meu. De atata durere inima mea s-a strans, si nu este nimeni care sa imi aline durerea.

La Tine alerg, Doamne, nadejdea mea, intarirea mea, lumina vietii mele. Ajuta-ma sa am o familie bineplacuta Tie, o familie peste care sa se reverse multimea binecuvantarilor Tale.

Fereste-ma, Doamne, de tot raul. Fereste-ma de o alegere gresita. Fereste-ma de minciuni, de rautate, de desfrau. Sa nu ma insele frumusetea cea degrab trecatoare, ci sa caut mai ales frumusetea sufleteasca. Sa nu ma orbeasca dragostea patimasa, nici sa nu ma biruie patimile si poftele.

Tu stii, Doamne, nepriceperea si slabiciunea mintii mele. Izbaveste-ma prin harul Tau de neputintele care ma apasa.

Vino in ajutorul meu, Iubitorule de oameni! Daruieste-mi intelepciune si rabdare. O, grea este crucea rabdarii, si greu imi este sa nu fiu covarsit de ea. Dar in Tine imi pun nadejdea.

Ajuta-ma, Doamne, sa iubesc Biserica, sa starui in rugaciune si sa am ravna pentru implinirea poruncilor Tale. Sa ma spovedesc ori de cate ori umbra pacatului va tulbura mintea mea, mai inainte ca gandul murdar sa devina fapta. Daruieste-mi ca primind dezlegare de pacate sa-mi indrept viata dupa cum Iti este bineplacut Tie.

Fa sa-mi fie mie familia cale de mantuire, cale de bucurie. Sa nu caut implinirea cea inselatoare cu care ma ademeneste aceasta lume, ci sa caut dragostea pe care ai binecuvantat-o la nunta din Cana Galileii.

Sa imi fie familia prilej pentru a-Ti multumi in fiecare zi. Si la vreme potrivita, daruieste-mi, Doamne, copii credinciosi si sanatosi, care sa duca o viata curata si sfanta.

Rugatori aduc pentru mine pe toti sfintii, pe mai marii cetelor ingeresti, pe Inaintemergatorul Tau, pe inteleptii Apostoli, si impreuna cu acestia pe Preacinstita si Preacurata Maica Ta, ale caror rugaciuni primeste-le, Milostive Hristoase al meu, pentru folosul meu si pentru mantuirea mea.

Ca Tu Insuti esti, Bunule, sfintirea si luminarea sufletelor noastre si Tie dupa cuviinta, ca unui Dumnezeu si Stapan, toti slava Iti inaltam, in toate zilele. Amin.

Sfantul Teodosie de la Brazi.

Viata Sfantului Ierarh Mucenic Teodosie de la Manastirea Brazi.

Viata Sfantului Teodosie de la Manastirea Brazi

Sfantul lerarh Teodosie s-a nascut in Tinutul Vrancei. In prima jumatate a veacului al XVII-lea, si, iubind din tinerete viata  calugareasca, s-a lepadat de lume si a primit sfantul chip ingeresc  al calugariei. Cugetand ziua si noaptea la Legea lui Dumnezeu si deprinzand de la dascalii incercati din manastirile Tarii de Jos invataturile cele folositoare, a fost ales egumen al manastirii Bogdana reconstruind, in vremea staretiei sale, acest sfant locas. Pentru vrednicia si pentru bunele sale obiceiuri, a fost hirotonit episcop de Radauti in anul 1670. iar peste un an a fost trimis sa pastoreasca Episcopia Romanului. Iubind cu adevarat sfintele lui Dumnezeu Biserici,  a cercetat si a ajutat pe cat i-a stat in putinta schiturile si manastirile din eparhia sa, sprijinind, totodata, si pe binecredinciosii crestini aflati in felurite necazuri sau cuprinsi de saracie.

In anul 1674, fericitul si preainvatatul mitropolit Dosoftei, silit de vitregia vremurilor, s-a retras in Polonia, impreuna cu domnitorul Stefan Petriceicu, iar Moldova a fost asuprita de cetele de turci si de tatari, care au adus la carma tarii pe Dumitrascu din neamul Cantacuzinilor. Acesta, vazand ca moldovenii au fost lipsiti de pastorul lor, a cerut arhiereilor sa-si  puna mitropolit. Noul domn avea nevoie urgenta de un nou cap al Bisericii Moldovene pentru a-si legitima domnia, primind de la acesta indatinata ungere. Ierarhul Teodosie, desi nu voia, mai mult fiind silit, a luat conducerea Mitropoliei Moldovei in acele vremuri greu de indurat, cand turcii si tatarii intrasera ca lupii infometati in smerita lui turma. De aceea, bunul arhiereu nu a rabdat mult a vedea in toate zilele cum sunt nedreptatiti crestinii, ci, punandu-si  sufletul pentru acestia, a mers la domnitor si i-a cerut sa puna capat asupririi poporului si sa alunge dincolo de hotare pe pagani. Maniat, Dumitrascu Voda nu a voit sa auda mustrarile cele drepte ale mitropolitului, ci, fara judecata, l-a silit sa-si paraseasca scaunul, pe care nu statuse decat vreme de un an, fiind pus sub paza in Manastirea " Sfantul Sava " din Iasi. Rabdand cu mult curaj cumplita prigonire, ierarhul marturisitor al dreptatii a stat inchis acolo pana la revenirea in tara a blandului Dosoftei mitropolitul, care l-a scos pe fericitul Teodosie din surghiunul sau. Acesta s-a retras in partile Tarii de Jos. locuind cand la Focsani cand in Manastirea Bogdana.

In rastimp s-a ingrijit, indeosebi, de reconstruirea Manastirii Brazi,  unde a ridicat o noua biserica si chilii, asezand  acolo monahi, pe care i-a pus sub ascultarea egumenului Zaharia, care vietuise o vreme in Sfantul Munte Athos.

In anul 1688, pe cand se afla la Focsani a fost rapit si dus in Tara Romaneasca, unde a indurat, vreme de 10 saptamani, inchisoare si chinuri. fiind cercetat - pentru pricini inchipuite - de unii greci, pusi la cale de rudeniile lui Dumitrascu Voda, fostul domnitor al Moldovei. Scapand  insa cu viata si din aceasta grea incercare, Ierarhul Teodosie a continuat sa se ocupe de sfintele locasuri din Tinutul Vrancei, pregatind toate cele necesare pentru ridicarea a inca trei schituri.

In toamna anului 1694  tatarii au navalit, din nou, in Moldova, jefuind pe crestini si distrugand bisericile. Cunoscandu-si mai dinainte sfarsitul, fostul mitropolit Teodosie s-a pregatit duhovniceste asa cum se cuvine a face orice crestin adevarat.  Curand, la Mänästirea Brazi, a venit o ceatä de tatari, care l-au schingiuit pe batranul arhiereu, cerandu-i sa le predea avutul si odoarele sfantului locas. Acesta a refuzat, preferand mai degraba sa fie chinuit decat sa dea in mainile paganilor putinele  valori si sfintele vase. In cele din urma, tatarii, dupa ce l-au chinuit indelung, i-au taiat capul. Noaptea, a fost ingropat in graba de cativa credinciosi. Asa a castigat cununa muceniciei  mult-patimitorul Ierarh, primindu-si prin sabie sfarsitul,  suferind pentru dragostea de Dumnezeu. Sfantul Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe care biserica noastra il pomeneste la 10 ianuarie, fiind novice la Manastirea  Brazi, in anul 1842, a fost de fata la descoperirea  in chip minunat a moastelor  mitropolitului martir. El relateaza urmatoarele: " Inainte ca arhimandritul Dimitrie  sa fie staret al Manastirii Brazi din Moldova, el a trait viata pustniceasca aspra  intr-o padure mare, unde din intamplare a gasit ingropat  un vas mare plin cu bani de aur. In vas a gasit  o insemnare, in care se spunea ca acesti bani sunt de la Mitropolitul Dositei (Thodosie) care i-a ascuns acolo,  prevazandu-si sfarsitul  sau mucenicesc din mana turcilor. In insemnare se mai spuneau si acestea: " cine va gasi acesti bani este indatorat sa zideasca din ei o manastire si trei schituri " si ca " la terminarea de zidit a celui din urma, al treilea schit, va afla si moastele mele ". Instiintand  pe mitropolitul de la Iasi despre aceasta minunata descoperire si primind de la el binecuvantare, arhimandritul Dimitrie a inceput cu ravna sa implineasca ultima dorinta a fericitului mitropolit [ …] A inaltat o mare biserica, iar dupa ce a terminat de construit cel de-al treilea schit, a randuit ca in ograda lui (n.n. a schitului) sa se sape si pentru dansul un mormant.

[ …] Deoarece groapa pe care el poruncise sa i se sape se darama mereu, a pus sa se sape din nou, in prezenta lui, si, sapandu-se,  s-a gasit sicriul cu moastele fericitului   mitropolit […] "

Despre aceea aflare a sfintelor moaste  relateaza si insusi  staretul Dimitrie, scriind, intr-o insemnare din 20 februarie 1842:"Am vrut sa-mi fac mormantul meu in tintirim la Brazi, tocmai in mijlocul locului unde a fost biserica veche. Si, sapand adanc de sase palme […]  am gasit locul unde la picioarele raposatului Mitropolit Teodosie, ctitorul Manastirii Brazi, se gasea capul mormantului meu. Si, sapand in sus, am gasit tot trupul deplin, insirate oasele, iar capul l-am gasit cu gura in jos, pus pe o caramida mare in cornuri, precum  este stiut cä a fost taiat de tatari si ingropat noaptea de niste  credinciosi".  Sfantul Antipa adauga: ,,M-am invrednicit eu insumi sa vad si sa sarut aceste moaste, din care iesea un parfum foarte mirositor ". La 6 mai 1842 osemintele au fost prohodite de un sobor de slujitori si asezate in mormant nou, zidit in partea de nord a paraclisului subteran.

Ierarhul-ctitor al Manastirii  Brazi a fost cinstit de clerici, monahi si credinciosi inca din timpul vietii, pentru virtutile sale: dragostea de Dumnezeu si de semeni, blandetea, rabdarea, spiritul de dreptate. El s-a identificat cu durerile si nevoile credinciosilor din aceste tinuturi, participand activ la solutionarea conflictelor - cu precadere patrimoniale -  ivite intre ei, atat ca episcop de Roman cat si ca fost mitropolit. El a sus cu tarie mentinerea privilegiilor acordate vrancenilor de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant.

O alta latura foarte importanta a activitatii sale o constituie  ridicarea de sfinte locasuri. El a avut initiativa reconstruirii Manastirii Bogdana, indemnand la aceasta pe marele logofat Solomon  Barladeanu. Dupa moartea acestuia, el a continuat lucrarile in calitate de cel dintai staret al Bogdanei, si a chemat la sfintirea ei pe patriarhul Dositei al Ierusalimului, care il  aprecia in mod deosebit. Ca episcop de Roman, s-a ingrijit de bunul mers al unor manastiri din eparhia sa, precum: Soveja, Mera, Lepsa Buluc si Scanteia, asa cum o dovedesc documentele vremii. In mod deosebit, a purtat grija de reconstruirea Manastirii Brazi, pentru care a obtinut dreptul de proprietate asupra terenului inconjurator, iar apoi, ca fost mitropolit, a refacut din temelii acest asezamant  monahal. Tot el a luat initiativa ridicarii Schiturilor Musinoaiele si Trotusanu cumparand, din vreme, terenuri in acest scop. Il putem, deci, considera, pe  drept cuvant, unul din cei mai importanti ierarhi-ctitori de sfinte locasuri.

Cinstirea sa ca Sfant a inceput cu adevarat din momentul mortii lui martirice, prin care si-a pecetluit ostenelile intregii vieti. Potrivit relatarii Sfantului Antipa mitropolitul Teodosie si-a prevazut dinainte sfarsitul,  ascunzand banii daruiti de credinciosi pentru construirea a patru biserici, insotindu-i  cu un text lamuritor. Aflarea acestor bani de catre ieroschimonahul Dimitrie, tocmai cel insarcinat cu conducerea Manastirii Brazi, ne arata limpede lucrarea lui Dumnezeu, Care a facut sa se implineasca toate sfintele dorinte ale slujitorului Sau: zidirea celor patru locasuri  de cult si, indata dupa aceasta, aflarea  cinstitelor sale moaste.  Prezenta unei miresme deosebite ce iese din acestea - lucru confirmat cu claritate nu de oricine, ci chiar de catre Sfantul Antipa - este un semn neindoielnic al sfinteniei potrivit Traditiei ortodoxe. Remarcam, de asemenea, ca Sfantul Antipa il numeste fericit pe mitropolitul Teodosie si se inchina cu evlavie sfintelor lui moaste.  El subliniaza si faptul ca aflarea sfintelor moaste s-a facut ,, In chip minunat".Cinstirea acordata de Sfantul Antipa de la Calapodesti  Ierarhului Martir Teodosie este o dovada incontestabila a cultului de care s-a bucurat. Nu mult dupa aflarea minunata a moastelor  Mitropolitului Teodosie, capul a fost scos din mormant si tinut in mare cinste de vietuitorii  sfantului locas.

Trebuie subliniat ca moartea martirica a mitropolitului nu a fost nicicand data uitarii la ctitoria sa, asa  cum reiese din cuvintele staretului  Dimitrie, care, afland moastele fericitului arhiereu. spune: ,,Este stiut ca a fost taiat de tatari si ingropat noaptea de credinciosi ". Credem ca tot staretul Dimitrie i-a scos din mormant capul spre a fi cinstit, fapt de care amintea, in 1857, egumenul  Manastirii Bogdana, Antonie Dumbrava: " La Manastirea Brazi din tinutul Putnei si acum se afla tidva capului sau (n.n. - a mitropolitului), scoasa din mormant  si pastrata  cu mare cinste ". Capul sfantului  ctitor si patimitor  a fost astfel pastrat si cinstit cu evlavie in altarul paraclisului  subteran, pana  la  desfiintarea asezamantului monahal de la Brazi  in anul 1959.  De atunci, capul a fost pus inapoi in mormant.

Dupa 1989, redeschiderea  Brazilor ca manastire  in urma demersurilor facute de noi catre  Sfantul  Sinod si prin osteneala unor maici, in frunte cu fosta stareta Iustina si maica Pavelina, care-si aveau metania aici, a readus si cinstirea fericitului Mitropolit Teodosie. Acesta a fost pictat ca sfant cu aureola la troita  de la intrarea in manastire, precum si in pridvorul Palatului episcopal din Buzau, iar la inceputul anului 2002, cercetarile  facute din incredintarea noastra, pe locul fostului paraclis subteran, au dus la aflarea sfintelor moaste ale Mitropolitului Teodosie.

Viata curata si sfanta a Ierarhului Mucenic Teodosie, ravnitoarea slujire a lui Hristos prin intreita misiune arhiereasca, osteneala lui pentru ridicarea de  sfinte locasuri si pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa adanca, dragostea pentru buna randuiala si chivernisire a obstilor  monahale, grija parinteasca fata de pastoritii sai - ca aparator al celor nedreptatiti si sprijinitor al celor saraci -, rabdarea tuturor suferintelor si prigonirilor nedrepte la care a fost supus, precum si lucrarea lui incununata de jertfa martirica au facut ca sa fie intotdeauna cinstit cu evlavie de dreptslavitorii crestini.

De  aceea, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, ca urmare a deselor noastre demersuri si la propunerea Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfintilor Romani, a aprobat canonizarea Mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei, randuind a fi cinstit in toata Biserica noastra si trecut in calendarul crestin-ortodox cu denumirea de SFANTUL IERARH MUCENIC TEODOSIE DE LA MANASTIREA BRAZI, ziua de praznuire fiind 22 septembrie - data trecerii sale la cele vesnice  dupa cum rezulta si din Tomosul Sinodal.

Spre deplina cinstire a Ierarhului Martir, am randuit si alcatuirea sfintelor sale slujbe, ce se publica in continuare, pentru ca preotii nostri, cantaretii de strana, monahii, monahiile si dreptcredinciosii crestini, citindu-le in biserici ori in casele fratiilor lor in ziua pomenirii, in clipe de liniste si la vreme  de necaz, sa dobandeasca ocrotirea si mijlocirea Ierarhului Teodosie, la Dumnezeu, pentru iertare de pacate, sanatate, pace si mantuire.

Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Teodosie, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin !
 

Pomenirea mortilor

   Ziua de 1 noiembrie, este trecuta in calendarul ortodox ca zi de pomenire a mortilor. Ziua saptamanala pentru pomenirea generala a celor adormiti este sambata. Din toate sambetele unui an bisericesc, doua sunt consacrate in chip special pomenirii generale a mortilor: sambata dinaintea Duminicii Lasatului sec de carne si sambata dinaintea pogorarii Duhului Sfant. Ele se numesc in popor Mosii (de iarna si de vara) pentru ca in ele facem pomenire parintilor, mosilor si stramosilor adormiti.

   Prin analogie cu cele doua sambete ale "Mosilor" - de iarna si de vara -, in Biserica noastra exista si o sambata a mortilor de toamna, pentru pomenirea generala a mortilor, care nu are o data fixa, osciland in unele parti din tara intre 26 octombrie - 8 noiembrie, iar in altele fiind fixata in sambata lasatului sec de Craciun, in altele in sambata dinaintea Sfantului Dimitrie sau in cele doua sambete de dupa Sfantul Dimitrie.

            Parastasul - slujba in care sunt pomeniti cei adormiti

    Slujba in care sunt pomeniti cei adormiti intru Domnul, este cunoscuta sub denumirea de "parastas". Parastasele sunt ierurgii speciale, la care trupul mortului, nefiind de fata, este simbolizat prin coliva. Verbul grecesc "paristemi" inseamna a se alinia alaturi de cineva, a sta in rand cu cineva, a fi camaradul de lupta, apropiatul cuiva. Parastasul este slujba prin care noi ne alaturam, prin rugaciune, celui mort, si ne infatisam lui Dumnezeu cu rugaciuni ca El sa ierte pacatele celui adormit. Acestea se pot face ori de cate ori dorim sa ne rugam pentru cel adormit impreuna cu Biserica.

        Pomenirea celor adormiti la Sfanta Liturghie

   La Proscomidie, credinciosii cer preotului sa scoata particele - miride - din prescura atat pentru cei vii cat si pentru cei adormiti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de partea care reprezinta pe Hristos cel rastignit - Agnet -, pentru ca dragostea lui Hristos cel jertfit Tatalui pentru neamul omenesc, sa se reverse si asupra noastra si a lor. Scotand aceste particele, preotul le rosteste numele. Pomenirea lor de catre preot indreptata spre Hristos, Il face si pe Hristos sa-i pomeneasca in fata Tatalui. La Proscomidie se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu, nu pot fi pomeniti.

   Credinciosii insotesc pomelnicele cu cate o prescura si o lumanare aprinsa. Ei aduc darul lor de paine lui Hristos, iar Hristos primindu-l il intoarce prefacut in trupul Sau. Relatia omului cu Dumnezeu este un continuu schimb de daruri.

        Prin moarte omul nu ajunge la nefiinta

   In Slujba Inmormantarii moartea trupeasca e considerata o mutare, o schimbare de locuinta de la cele trecatoare la cele vesnicie. Viata vesnica este o certitudine, iar existenta pamanteasca este definita ca "viata cea trecatoare care este umbra fara fiinta, vis de inselaciune care se arata ca o naluca, chin al vietii pe Pamant".

   In pericopa evanghelica de la aceasta slujba se spune: "si vor iesi cei ce au facut cele rele, spre invierea osandirii". Asa incat invierea nu este optionala. Acest lucru reiese si din Epistola catre Tesaloniceni a Sfantului Apostol Pavel: "Fratilor, despre cei care au adormit, nu voim sa fiti in nestiinta, ca sa va intristati ca ceilalti care nu au nadejde. Pentru ca de credem ca Iisus a murit si a inviat, tot asa credem ca Dumnezeu, pe cei adormiti intru Iisus, ii va va aduce impreuna cu El."

     Nu se fac parastase in urmatoare zile si perioade din cursul anului:

    a) Duminicile de peste an, pentru ca duminica e zi de bucurie, iar nu de intristare, amintind de Ziua Invierii Domnului.

    b) In cele douasprezece zile dintre Nasterea si Botezul Domnului.

   c) De la lasatul secului de carne pana la prima sambata din Postul Mare, sambata Sf. Teodor.

   d) Din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei.

   e) La praznicele imparatesti sau sarbatori mari.

   In timpul Postului Mare nu se face parastas in zilele de rand (luni, marti, miercuri, joi, vineri), deoarece in aceste zile nu se face liturghie obisnuita. Este de dorit ca pomenirile sa se faca legate de savarsirea Sfintei Liturghii, aceasta fiind cea mai importanta slujba de mijlocire pentru cei adormiti.

   De luat aminte !

   Se intampla ca la intocmirea sau scrierea pomelnicului sa apara si precizarea "pomenirea de noua zile, 40 de zile, un an, sapte ani, etc.". Cartile de cult nu prevad acest lucru, fapt pentru care nu este nevoie si nici recomandat sa se adauge precizarea mentionata.

   Se obisnuieste ca la 40 de zile si un an de la trecerea la cele vesnice, sa se dea diferite lucruri - imbracaminte, incaltaminte, obiecte de uz casnic; sa se imparta de fiecare data un anumit numar de farfurii cu mancare: sase, douasprezece, etc.Randuielile bisericesti nu prevad nimic in aceasta privinta si fiecare poate da cat crede de cuviinta, numarul acestora neavand nici o influenta asupra starii sufletesti a celui raposat.

   Obiceiul, practicat in unele parti de tara, de a se deshuma mortii la sapte ani si a se reinhuma cu slujba speciala nu este prevazut in cartile de slujba. Oricum, slujba care se face atunci nu este cea a inmormantarii, ci a parastasului.

Sfantul Apostol Codrat.

   Sfantul Apostol Codrat a facut parte din cei Saptezeci de Apostoli ai Mantuitorului. A vietuit in secolul al II lea si a vestit Evanghelia in Atena si Magnesia. Prin predica sa, a stins focul jertfelor paganesti si a zdrobit idolii. Dar, dupa cum intunericul uraste lumina, tot astfel si paganii l-au urat pe Sfantul Codrat. L-au batut cu pietre, l-au aruncat in temnita si l-au infometat pana ce si-a dat sufletul in mainile Domnului. A trecut la cele vesnice in timpul imparatului Adrian (117-138).

   Sfantul Codrat a scris o Apologie a crestinismului si i-a dat-o imparatului Adrian. Aceasta carte l-a atins atat de mult pe Adrian, incat a dat ordin incetarii oricaror persecutii impotriva crestinilor, afara de situatia vinovatiei lor din cauza unei crime civile.