Cum se calculează necesarul zilnic de calori.

Câte calorii ar trebui să consume o persoană zilnic pentru ca silueta şi sănătatea să nu-i fie afectate?

Recomandările standard ale nutriţioniştilor sunt valabile pentru toată lumea? Şi cum ar trebui să calculăm corect necesarul zilnic al fiecăruia dintre noi?


Numărul de calorii de care avem nevoie zilnic variază, desigur, în funcţie de sex, vârstă, înălţime, tipul corporal, stilul de viaţă şi starea generală de sănătate.
De exemplu, un tânăr de 25 de ani, care are 1.80 m şi o viaţă activă are nevoie de un aport considerabil mai mare comparativ cu un bărbat de 60 de ani, înalt de 1.70 m şi care are o viaţă mai liniştită.



De asemenea, recomandările nutriţioniştilor în această privinţă mai variază şi în funcţie de ţara de provenienţă. De exemplu, în Marea Britanie, un bărbat are nevoie, în general, de 2.500 de calorii, în vreme ce unei femei i se recomandă 2.000.

În Statele Unite, bărbaţilor li se recomandă 2.700 de calorii zilnic, iar femeilor - 2.200. În România, recomandările sunt 2.500 - 3.000 de calorii pentru un bărbat, în funcţie de activitatea zilnică pe care o prestează, iar femeilor li se recomandă 2.000 - 2.500 de calorii.

Potrivit FAO (Organizaţia de Alimentatie şi Agricultură a Naţiunilor Unite), indiferent de sex sau de activitatea pe care o depune zilnic, un adult nu trebuie să consume mai puţin de 1.800 calorii pe zi.


Faceţi diferenţa între calorii şi kilocalorii, kilojouli



Atunci când iniţiaţi o dietă ce se bazează pe numărarea zilnică a caloriilor, s-ar putea să întâmpinaţi greutăţi din pricina confuziei create între calorii, kilojouli (Kj) şi kilocalorii (Kcal). Deoarece pe unele produse nu este afişat numărul de calorii, ci doar valoarea kilocaloriilor, trebuie să ştiţi că 1 kcal valorează cât 1.000 de calorii.

O kilocalorie reprezintă cantitatea de energie necesară pentru a ridica temperatura unei cantităţi de apă. Kilojoulii reprezintă energia pe care o conferă alimentul, 1kcal echivalând cu 4.184 kj.

Organismul uman are nevoie de energie pentru a se menţine în viaţă, exact ca un aparat electric care funcţionează numai după ce a fost băgat în priză. Circa 20% din cantitatea de energie de care dispunem de-a lungul unei zile merge către creier.

Din ce rămâne, cea mai mare parte este folosită pentru procesele metabolice, inclusiv energia pe care o ardem când ne aflăm în stare de repaus sau când dormim, pentru respiraţie şi pentru circulaţie.

Să nu uităm, desigur, de energia mecanică, necesară scheletului şi musculaturii pentru a ne putea mişca.

De exemplu, pe timpul sezonului rece, rata metabolică creşte pentru a produce mai multă căldură şi a menţine constantă temperatura corpului. În aceste condiţii, este nevoie de un aport caloric mai mare. De aici rezultă că în lunile calde corpul consumă mai puţin, prin urmare ar trebui să mâncăm mai puţin. 



Calitatea caloriilor 



Provenienţa caloriilor impune calitatea acestora, un aspect deosebit de important în funcţionarea zilnică a organismului. Astfel, cât de eficient este transformată energia provenind din alimentele consumate de-a lungul zilei în forţă musculară, respiratorie etc., depinde de calitatea caloriilor.

Pe scurt, alimentele super procesate, dulciurile rafinate, junk-food-ul au, de obicei, un număr mare de calorii, însă sunt aşa-numitele calorii goale care nu reprezintă un aport energetic foarte mare, pentru că sunt sărace în elemente nutritive.

Practic, de câte calorii avem nevoie zilnic?


Specialiştii s-au pus de acord asupra faptului că pentru a înţelege care este numărul de calorii de care are nevoie o persoană zilnic, ar trebui estimată mai întâi rata metabolismului bazal (RMB).

Apoi valoarea acesteia se înmulţeşte cu un număr care reprezintă nivelul de activitate fizică practicată. Iar rezultatul este numărul recomandat de calorii de care are nevoie zilnic persoana în cauză.

Desigur formula are limitele sale, întrucât nu ia în calcul raportul muşchi/grăsime al unei persoane (o persoană cu constituţie atletică, musculoasă, are nevoie de mai multe calorii, chiar şi atunci când se odihneşte, comparativ cu o persoană care prezintă predominant grăsime).