Ceapa roşie.Morcovul.Păpădia.Usturoiul.

Prin copmaraţie cu ceapa albă, ceapa roşie este mai dulce, mai puţin usturătoare şi, mai important, conţine de două ori mai mulţi antioxidanţi, fapt ce o transformă într-o componentă importantă în lupta pentru o sănătate de fier.
Gustul pe care îl are este dat de sulfide, care odată ingerate, produc la rândul lor, în organism, cisteine, nişte substanţe cu rol important în slăbire şi detoxifiere. Cercetări recente arată că aceşti compuşi de sulf au  o mare capacitate de a fluidifica sângele, prevenind formarea trombilor şi, în plus, reduc nivelul colesterolului rău şi a trigliceridelor.
De asemenea, s-a demonstrat că introdusă frecvent în alimentaţie, ceapa roşie influenţează şi funcţionarea celulelor, întărindu-le şi ajutându-le să profite la maximum de oxigenul primit.



Morcovul a fost numit şi “ginsengul săracului”, datorită numărului mare de fitochimicale, substanţe naturale care au efecte benefice asupra sănătăţii. Drept dovadă, morcovul a fost cultivat mai întâi ca medicament şi abia apoi s-a descoperit că gustul bun îl face potrivit şi ca aliment. Conţine mai multe vitamine şi minerale şi o cantitate foarte mică de grăsimi nesaturate.

Betacarotenul, substanţa care dă morcovului culoarea portocalie este varianta naturală a vitaminei A şi unul din cei mai puternici antioxidanţi. Drept urmare, un consum regulat de morcovi protejează împotriva radicalilor liberi care distrug celulele, provocând cancer. Uleiul de morcov este puternic hidratant, fiind util pentru pielea uscată. De mult timp se foloseşte în creme de faţă, uleiuri pentru bebeluşi şi balsamuri de buze. Consumul unei cantităţi mari de morcovi nu vindecă şi nu previne miopia sau hipermetropia. Cu alte cuvinte, nu scapi de ochelari doar pentru că mănânci morcovi. Nici cataracta, glaucomul sau alte boli ale ochilor nu pot fi prevenite astfel.

Totuşi, legenda are un sâmbure de adevăr. Organismul uman transformă betacarotenul în vitamina A care este necesară pentru vederea pe timp de noapte. În ţările subdezvoltate, unde deficienţa de vitamina A este ceva obişnuit, un consum regulat de morcovi e deosebit de util oamenilor care sunt ca şi orbi pe întuneric.

Supradoza de morcovi: 

Da, este posibilă şi se numeşte carotenemie. Apare în special la vegetarieni şi la bebeluşi, dar ţi se poate întâmpla şi ţie, dacă faci excese. Când corpul primeşte mai mult betacaroten decât poate asimila, această substanţă se depune în piele, în special la nivelul palmelor, tălpilor, genunchilor şi nasului. Carotenemia nu este o boală gravă şi dacă încetezi excesele pielea revine la normal relativ repede. Totuşi, dacă supradoza este foarte mare se poate produce şi o tragedie. Se cunoaşte cel puţin un astfel de caz, cel al luI Basil Brown, un englez care a băut în zece zile peste 37 litri de suc de morcov. Cantitatea de vitamina A consumată a fost de 10.000 de ori mai mare decât cea recomandată şi bărbatul a murit de insuficienţă hepatică.




Păpădia reprezintă o plantă medicinală apreciată pentru proprietățile ei terapeutice: curață organismul, stimulează activitatea ficatului, vindecă diabetul. Rădăcinile de păpădie sunt considerate un remediu natural în tratamentul unor variate afecțiuni datorită acțiunii acestora asupra organismului: depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, fiind utilizate și ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos.
Păpădia ajută și la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentațiilor intestinale, tulburărilor de metabolism, eczemelor, inflamației ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale.
Salata de frunze proaspete de păpădie curăță organimul de toxine. Decoctul de păpădie se recomandă în afecțiunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, două trei căni pentru rezultate eficiente.






Deja celebrul usturoi este folosit de mai bine de trei mii de ani în medicină, ca antibiotic. Totuşi, unii dintre noi fac greşeli, fără să ştie, atunci când îl mănâncă.

Vă prezentâm câteva dintre greşelile cel mai des întâlnite, pe care să nu le repetaţi, atunci când folosiţi usturoiul pe post de anitibotic. Iată ce să NU faceţi!

1. Nu gătiţi căţeii de usturoi! Usturoiul conţine alicina, care este supranumit şi ingredient activ. Acesta devine activ doar în momentul în care este mestecat, zdrobit sau tocat mărunt. Dacă usturoiul este gătit, atunci proprietăţile lui se diminuează şi, de aceea, e ideal ca usturoiul să fie conumat în stare crudă.

2. Nu folosiţi niciodată usturoiul care nu mai e proaspăt! Dacă usturoiul nu mai e proaspăt şi este aproape deshidratat natural, observam că nu mai are decât un miros foarte slab. Astfel, proprietatile active dispar pur şi simplu, se evaporă.

3. Nu folosiţi pastilele de usturoi! Pentru a beneficia de acest ingredient activ, cunoscut ca şi antibiotic, usturoiul trebuie consumat în stare cruda, sub formă zdrobită. Nicio pastilă făcută din usturoi uscat nu mai conţine acest ingredient activ, fiindcă a fost distrus în procesul tehnologic.

4. Nu consumaţi usturoiul nici în cantităţi prea mici, dar nici prea mari! Dacă simţim că ne paşte o gripă sau o răceală, un singur căţel de usturoi nu va ajuta prea mult, dar peste 25 g e deja mult prea mult pentru corpul uman. Pentru ca tratamentul să fie activ, e necesar să se consume 4-5 căţei mici de usturoi sau 2-3 căţei de usturoi mai mari.

5. Nu aplicaţi usturoi pe pielea sensibilă! Unii părinţi preferă să aplice copiilor usturoi zdrobit pe tălpi, pe piept sau pe anumite zone sensibile ale corpului, pe toată durata nopţii, iar dimineaţa se plâng de arsuri. Sfatul specialiştilor este să nu îl aplicam direct pe piele, indiferent dacă este sensibilă sau nu, fiindcă poate provoca arsuri.