A avea un copil este o mare bucurie! Si a fi cu el cat mai mult timp, este cea mai mare bucurie! Nimic nu poate inlocui momentele in care copilul invata, in care rosteste primul cuvant, mananca prima bucatica de mar, rupe prima foaie de hartie...
In ceea ce priveste comunicarea, chiar daca noi adultii vrem sa credem altceva, spunand ca e prea mic si nu intelege, inca de la varsta de un an copilul sesizeaza intelesul multor cuvinte! In acelasi timp, el poate incepe sa poata rosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale.
Sigur ca sunt unii care nu vor sa spuna nimic, dar asta nu inseamna neaparat ca nu pot. Mamicile trebuie sa stea linistite si sa astepte, totul va fi in regula. Este determinanta pentru inceperea comunicarii dorinta copilului de a se face inteles si descoperirea faptului ca toate obiectele, femomenele, actiunile, insusirile etc. au un nume!
Astfel, copilul incepe tot mai frecvent sa foloseasca vorbirea in propozitii si se organizeaza treptat sintaxa, adica regulile gramaticale, ceea ce duce la ordonarea vorbirii.
In psihologie sunt descrise trei feluri de limbaj:
1. limbajul "mic", primitiv, de circulatie restransa, intre copil si cei din mediul apropiat. Acest limbaj utilizeaza frecvent onomatopee, holofraze, cuvinte circumstantiale si de circulatie restransa;
2. limbajul stimulativ, incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii, forme verbale eliptice si gestica;
3. limbajul contextual, cu vorbire desfasurata ce are un text si un context.
Pe masura ce trece timpul, se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi: bun si rau etc. In aceeasi directie se realizeaza si experienta odorifica (miros de floare, de parfum, de benzina), iar ca integratori evaluativi: miros frumos, urat, inecacios. Este remarcabila evolutia verbalizarii impresiilor de culoare. Sunt percepute si denumite mai intai curlorile vii. La fel se verbalizeaza si senzatiile auditive si celelalte modalitati senzoriale.
Progresele privind exprimarea si intelegerea vorbirii sunt evidente si in alte directii. Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitatii senzoriale in planul interogatiei verbale si apare tot mai frecvent intrebarea: "ce este asta?" si concomitent copilul incepe sa isi exprime verbal dorintele, vointa, dificultatile, sentimentele. Si incepe sa spuna din ce in ce mai des: vreau! La care noi, parintii, trebuie sa-i invatam sa adauge in fata: Te rog frumos...
Capacitatea de intelegere a copilului se largeste foarte mult, inclusiv pe planul motivelor, actiunilor si a experientelor. Copilul intelege ce inseamna in mod diferentiat determinarile ca: pe, in spate, sub, in fata, jos, deasupra, langa, etc. Capacitatea de intelegere se manifesta si atunci cand asculta mici povestiri pe care le prefera sa aiba un final bun. Prin aceste povestiri experienta devine mai bogata si depaseste sfera perceptiv-senzoriala. Se dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite, cu deliciile de rigoare. Ideal ar fi sa aveti la indemana un aparat capabil sa filmeze de indata!
In jurul varstei de 3 ani, copilul intra intr-o faza mai complicata de dezvoltare a limbajului ca instrument al gandirii. Se instituie o etapa interogativa - in care intrebarile perseverente sunt DE CE? CUM? Aceasta faza atrage atentia si interesul asupra numeroaselor conexiuni dintre diverse fenomene, persoane si obiecte din jurul copilului.
Interogatiile "DE CE?" " PENTRU CE?" ar putea sa va exaspereze uneori, dar e nevoie de rabdare si perseverenta in repetarea raspunsurilor. Acum se dezvolta in mod evident inteligenta practica, a miscarilor animate de curiozitate care se transforma in interes, se acumuleaza experienta umana ce se transforma in conduita, comportament. Gandirea senzorialo-motorie e punctul de plecare pentru forme mai complexe si subtile ale inteligentei.
E important de stiut ca in aceasta perioada anteprescolara, incepe constituirea formelor gandirii verbale.
O prima etapa a acesteia este aceea a gandirii simbolice preconceptuale. Fara indoiala, utilizarea simbolisticii verbale incepe dupa 12 luni.
Intre 18 si 24 luni simbolistica verbala isi dobandeste statutul de relativa prioritate deoarece relatiile cu adultul solicita intens cerinta de a intelege ceea ce el spune sau face si a i se comunica inteligibil. Astfel de comunicari incarcate de semnificatii pot fi, de exemplu atunci cand copilul se preface ca doarme. Hranirea papusii cu un bat in loc de ligurita este un alt exemplu relevant pentru aparitia gandirii simbolice. Iar aceasta comunicare are nevoie de alte persoane spre a se dezvolta armonios si normal. Noi parintii trebuie sa fim acolo langa copiii nostri, sa le acordam atentie, sa avem rabdare, si sa-i iubim pentru a se dezvolta armonios si sanatos!
In ceea ce priveste comunicarea, chiar daca noi adultii vrem sa credem altceva, spunand ca e prea mic si nu intelege, inca de la varsta de un an copilul sesizeaza intelesul multor cuvinte! In acelasi timp, el poate incepe sa poata rosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale.
Sigur ca sunt unii care nu vor sa spuna nimic, dar asta nu inseamna neaparat ca nu pot. Mamicile trebuie sa stea linistite si sa astepte, totul va fi in regula. Este determinanta pentru inceperea comunicarii dorinta copilului de a se face inteles si descoperirea faptului ca toate obiectele, femomenele, actiunile, insusirile etc. au un nume!
Astfel, copilul incepe tot mai frecvent sa foloseasca vorbirea in propozitii si se organizeaza treptat sintaxa, adica regulile gramaticale, ceea ce duce la ordonarea vorbirii.
In psihologie sunt descrise trei feluri de limbaj:
1. limbajul "mic", primitiv, de circulatie restransa, intre copil si cei din mediul apropiat. Acest limbaj utilizeaza frecvent onomatopee, holofraze, cuvinte circumstantiale si de circulatie restransa;
2. limbajul stimulativ, incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat de exclamatii, forme verbale eliptice si gestica;
3. limbajul contextual, cu vorbire desfasurata ce are un text si un context.
Pe masura ce trece timpul, se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi: bun si rau etc. In aceeasi directie se realizeaza si experienta odorifica (miros de floare, de parfum, de benzina), iar ca integratori evaluativi: miros frumos, urat, inecacios. Este remarcabila evolutia verbalizarii impresiilor de culoare. Sunt percepute si denumite mai intai curlorile vii. La fel se verbalizeaza si senzatiile auditive si celelalte modalitati senzoriale.
Progresele privind exprimarea si intelegerea vorbirii sunt evidente si in alte directii. Copilul incepe sa caute satisfacerea curiozitatii senzoriale in planul interogatiei verbale si apare tot mai frecvent intrebarea: "ce este asta?" si concomitent copilul incepe sa isi exprime verbal dorintele, vointa, dificultatile, sentimentele. Si incepe sa spuna din ce in ce mai des: vreau! La care noi, parintii, trebuie sa-i invatam sa adauge in fata: Te rog frumos...
Capacitatea de intelegere a copilului se largeste foarte mult, inclusiv pe planul motivelor, actiunilor si a experientelor. Copilul intelege ce inseamna in mod diferentiat determinarile ca: pe, in spate, sub, in fata, jos, deasupra, langa, etc. Capacitatea de intelegere se manifesta si atunci cand asculta mici povestiri pe care le prefera sa aiba un final bun. Prin aceste povestiri experienta devine mai bogata si depaseste sfera perceptiv-senzoriala. Se dezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite, cu deliciile de rigoare. Ideal ar fi sa aveti la indemana un aparat capabil sa filmeze de indata!
In jurul varstei de 3 ani, copilul intra intr-o faza mai complicata de dezvoltare a limbajului ca instrument al gandirii. Se instituie o etapa interogativa - in care intrebarile perseverente sunt DE CE? CUM? Aceasta faza atrage atentia si interesul asupra numeroaselor conexiuni dintre diverse fenomene, persoane si obiecte din jurul copilului.
Interogatiile "DE CE?" " PENTRU CE?" ar putea sa va exaspereze uneori, dar e nevoie de rabdare si perseverenta in repetarea raspunsurilor. Acum se dezvolta in mod evident inteligenta practica, a miscarilor animate de curiozitate care se transforma in interes, se acumuleaza experienta umana ce se transforma in conduita, comportament. Gandirea senzorialo-motorie e punctul de plecare pentru forme mai complexe si subtile ale inteligentei.
E important de stiut ca in aceasta perioada anteprescolara, incepe constituirea formelor gandirii verbale.
O prima etapa a acesteia este aceea a gandirii simbolice preconceptuale. Fara indoiala, utilizarea simbolisticii verbale incepe dupa 12 luni.
Intre 18 si 24 luni simbolistica verbala isi dobandeste statutul de relativa prioritate deoarece relatiile cu adultul solicita intens cerinta de a intelege ceea ce el spune sau face si a i se comunica inteligibil. Astfel de comunicari incarcate de semnificatii pot fi, de exemplu atunci cand copilul se preface ca doarme. Hranirea papusii cu un bat in loc de ligurita este un alt exemplu relevant pentru aparitia gandirii simbolice. Iar aceasta comunicare are nevoie de alte persoane spre a se dezvolta armonios si normal. Noi parintii trebuie sa fim acolo langa copiii nostri, sa le acordam atentie, sa avem rabdare, si sa-i iubim pentru a se dezvolta armonios si sanatos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu