Piramida alimentelor.

Fiecare dintre noi are un necesar energetic în funcţie de vârstă, de fizic şi de activitatea desfăşurată zilnic.

O alimentaţie corectă este cea care furnizează cantitatea de nutrienţi corespunzătoare necesarului personal.

Astăzi, piramida alimentară reprezintă schema la care ne referim cel mai mult pentru a cunoaşte proporţiile alimentelor recomandate consumului.

Este vorba despre o piramidă împărţită în “straturi”, fiecăruia corespunzându-i o categorie de alimente şi cantitatea respectivă.

La baza piramidei găsim alimentele care pot fi consumate în cantitate mai mare (întâi fructe şi legume, apoi alimente bogate în carbohidraţi, lapte şi derivaţi), iar pe măsură ce urcăm, aflăm alimentele cărora trebuie să le limităm consumul (grăsimi, proteine, vin, bere, dulciuri). Piramida cuprinde, desigur, şi consumul de apă şi activitatea fizică.



Fructe şi zarzavaturi: grupa aceasta cuprinde şi legume proaspete. Fructele şi zarzavaturile sunt o sursă foarte importantă de fibre, de vitamine (ca provitamina A sau vitamina C), de substanţe minerale şi de antioxidanţi care au acţiune important de protecţie.

Fiind multe, alimentele din această grupă permit o gamă largă de alegere. Pentru a ne hrăni corect este bine să consumăm din abundenţă fructe şi legume, începând cu micul dejun (de exemplu, un pahar de suc de portocale). În fiecare zi ar trebui consumate 5-6 porţii de alimente din această grupă.

Cereale, tuberculi şi derivaţi: cerealele au valoare nutriţională mai mare pentru că furnizează nu numai amidon şi fibre, ci şi proteine şi acizi graşi esenţiali. De asemenea, conţin carbohidraţi cu o structură chimică care permite absorbţia treptată, ceea ce ajută la menţinerea unui nivel corect de zaharuri în sânge.

Aceste alimente, mai ales orezul şi cartofii, constituie o sursă important de energie uşor asimilabilă şi utilizabilă.

Cerealele mai aduc în organism cantităţi importante de vitamine din grupul B şi proteine care, deşi sunt de calitate inferioară, adăugate celor din legume constituie un complex proteic ce poate fi comparat ca valoare cu proteinele de origine animală. Pentru o dietă sănătoasă ar trebui consumate zilnic 4-5 porţii de alimente din această grupă.

Lapte, iaurt şi brânzeturi: aceste alimente furnizează calciu, proteine şi anumite vitamine (mai ales B2 şi A). În fiecare zi trebuie consumate 2-3 porţii din această grupă, preferând produsele cu un conţinut mai scăzut de grăsimi.

Carne, peşte şi ouă: furnizează oligoelemente cum sunt zinc, cupru, fier, proteine şi vitamine din complexul B. Un regim corect sugerează preferinţa pentru consumul de peşte şi de carne slabă şi nu mai mult de 2-3 ouă pe săptămână. În această grupă se pot insera şi legumele uscate, sursă de nutrienţi caracteristici cărnurilor, peştelui şi ouălor, la care se adaugă amidon şi fibre. În fiecare zi trebuie consumate 1-2 porţii de alimente din această grupă.

Grăsimi de origine vegetală şi animală: folosite drept condiment, trebuie consumate în doze moderate. Grăsimile aduc în organism acizi graşi esenţiali şi vitamine liposolubile, cărora le favorizează şi asimilarea. În fiecare zi trebuie consumate 1-3 porţii de grăsimi, preferându-le pe cele de origine vegetală.

Dulciuri: se recomandă consumul moderat de dulciuri, cartofi prăjiţi, biscuiţi săraţi, băuturi îndulcite, nu mai mult de 1 porţie pe zi.

Lichide: se recomandă un consum mare de lichide pe parcursul întregii zile, de la 1 la 2 litri, preferabil băuturi neîndulcite cum sunt apa şi infuziile din plante. E bine să consumăm cu moderaţie băuturi care conţin cofeină (cafea şi ceai).