Translate

sâmbătă, 26 septembrie 2015

De ce racesc mai des unii copii?

Din ce in ce mai multi parinti observa faptul ca cei mici se imbolnavesc tot mai des in comparatie cu copiii vecinilor, ai rudelor, cu cei din parc sau de la scoala si se intreaba unde anume gresesc. Sa fie de vina alimentatia, o predispozitie genetica sau pur si simplu un sistem imunitar mai slabit? Vom afla impreuna in cadrul articolului urmator.

Cat de des este...des doctor

Dupa cum bine stiti, dupa nastere bebelusii dispun de un sistem imunitar slab dezvoltat ce depinde de anticorpii tranferati intrauterin de mama. In cazul in care copiii sunt alaptati, s-a demonstrat faptul ca imunitatea va fi stimulata si bebelusii vor fi mai bine protejati impotriva agentilor patogeni (microbi si virusuri). Prin urmare, cel putin in primii ani de viata (primii doi ani), odata cu maturizarea sistemului imunitar, pot aparea infectii bacteriene sau virale la un interval de 1-2 luni (sau de 8-12 ori in primul an si 6-8 ori in al doilea), teoretic aceasta frecventa scazand in timp.

Raceala este de fapt denumirea populara pentru rinita (curge nasul), faringita/amigdalita/laringita (durere de gat/tuse) sau rino-faringita (combinatie a celor doua), uneori fiind vorba si de variante mai severe sau combinate cum sunt adenoidite, traheo-bronsite sau enteroviroze (apar simptome de raceala insotite de probleme digestive in general diaree) incadrate in categoria infectii acute respiratorii superioare (IACRS) si nu rosu in gat sau muci, diagnostice vagi cum auzim din pacate deseori.

Astfel, raceli dese la un sugar sunt considerate cele care apar mai mult de 1 data pe luna, iar dupa varsta de 2 ani, mai mult de 1 data la 3 luni (mai mult de 2 in anotimpul rece). Conform medicilor, o medie concreta asa-zis normala de raceli la un copil prescoalar ar fi de 10 episoade virale pe an (in general virusurile sunt implicate in aparitia racelilor si raceli desenu microbii).

Trebuie sa subliniem faptul ca nu orice copil care raceste des are obligatoriu probleme de imunitate sau un sistem imunitar slabit si pentru a aprecia in mod corespunzator acest aspect trebuie luate in considerare frecventa si gravitatea episoadelor virale. Conform specialistilor imunologi, sistemul imunitar are "memorie" inregistrand fiecare situatie in care s-a confruntat cu un microb sau cu un virus, putand in consecinta sa declanseze un raspuns mult mai puternic (trimitand substante chimice, anticorpi si celule sanguine in aparare) la aparitia urmatoarei infectii (cauzata de acelasi microb/virus), distrugandu-l adesea inainte sa patrunda in organism si sa provoace imbolnavire. Practic, aceasta este definitia imunitatii si constituie baza pentru toate vaccinurile pe care le veti administra copilului pentru a preveni boli mai grave.
Problema esentiala in cazul copiilor mici este reprezentata de faptul ca ei nu au avut posibilitatea de a intra in contact prea mult cu multitudinea de microbi/virusuri din jur si in consecinta apar imbolnaviri mai dese decat la adulti. Este de fapt vorba de un cerc vicios: "pentru a-si putea intari imunitatea, copiii trebuie sa se imbolnaveasca."

De ce apar racelile dese doctor

In primul rand, trebuie sa stiti ca nu toti copiii sunt la fel, asadar nici sistemele lor imunitare nu sunt la fel de eficiente. De asemenea, cu cat mai cel mic va intra in contact cu alti copii, cu atat mai des se va imbolnavi. Este un fapt de viata si solutia nu consta in izolare. Retineti insa ca indiferent cat de des va confruntati cu raceli, devenind realmente o rutina in cele mai multe cazuri, este bine sa apelati la sfatul medicului in ce priveste diagnosticul si metoda de tratament.

Este adevarat ca exista o serie de factori favorizanti ai episoadelor virale dese cum sunt: terenul alergic in care organismul reactioneaza excesiv la substante care nu sunt daunatoare cum sunt polen, alimente, animale, insecte etc. (cea mai des intalnita problema, deseori nediagnosticata corespunzator), deficiente ale sistemului imunitar care sunt mai rar intalnite insa sunt asociate deseori cu afectiuni cronice (boli congenitale, HIV, leucemie etc.), fumatul pe perioada sarcinii dar si expunerea copilului la fumat pasiv (sensibilizeaza aparatul respirator), starea de sanatate precara datorata unei alimentatii inadecvate (malnutritie, obezitate, anorexie etc.), boli digestive preexistente (boala de reflux gasto-esogagian), nerespectarea regulilor de igiena (in ce priveste odihna, curatarea mainilor, mersul la toaleta, suflatul nasului etc.) in special cand se intra in colectivitate si chiar structura locuintei (daca este prezent frigul, mucegaiul, umezeala, izolatia proasta etc.). Faptul ca frigul poate cauza o raceala este un mit, in realitate doar favorizand patrunderea virusului in organism si respectiv actiunea mai agresiva a acestuia.

Ce se intampla exact cand se imbolnaveste copilul? Dupa cum stim, in mediul inconjurator exista o multime de germeni, iar cand cel mic este expus la vreunul, acesta patrunde prin bariera sistemului imunitar in organism. Aceasta "intruziune" este facilitata de modul dezinvolt in care se comporta copiii, nefiind deloc preocupati unde isi pun mainile sau cat de mult se apropie de prietenii/colegii lor (bolnavi la acel moment) si astfel germenii unui copil ajung cu usurinta sa cunoasca si alta "gazda". Odata intrati in organism, microbii se stabilesc in celule si le preiau folosindu-le pentru a se multiplica. Acest proces distruge adesea celula gazda (celula in care microbul se stabileste), eliberand noi microbi pentru a gasi noi celule in scopul continuarii procesului de reproducere. In functie de locul unde microbii se stabilesc, rezultatul consta intr-o malfunctie a unei parti din cop care cauzeaza simptomele de boala. Daca microbii se ataseaza la nivelul tractului respirator superior, observam simptome cum sunt tusea si nasul care curge. Daca se ataseaza la nivelul tractului respirator inferior, observam aparitia wheezing-ului sau a pneumoniei. Iar daca se stabilesc in vezica urinara, in sange sau in creier (sau in alte tesuturi), observam o proasta functionare a aparatelor respective. Pentru a inrautati lucrurile, microbii elibereaza toxine care afecteaza de asemenea organismul si creeaza o stare de rau.
Retineti ca o imunodeficienta in adevaratul sens al cuvantului este caracterizata de infectii severe bacteriene, insotita de blocuri pneumococie, septicemie, infectii urinare, meningite, care nu cedeaza la antibiotic.

Domnul doctor Rares Simu, specialist imunologie clinica si alergologie in cadrul Centrului Apiterapia completeaza:

"Copiii, mai ales cei de varsta mica, cei cu boli cronice sunt cel mai frecvent afectati. Conditiile care favorizeaza, infectiile respiratorii sunt binecunoscute: intrarea in colectivitate si variatiile de temperatura extrem de frevente in aceasta perioada. 

Este normal pentru copilul mic sub 5 ani care frecventeaza o comunitate (cresa, gradinita) sa raceasca de 3-4 ori pe sezon. In cazul copiilor mari si a adultilor 1-2 raceli pe sezon sunt de asemenea considerate normale, ba chiar necesare. Sunt necesare pentru ca in acest fel sistemul imun al fiecaruia se dezvolta si se maturizeaza. 

Cand putem spune, totusi, ca exista o problema de imunitate legata de aceste raceli de sezon? 
Pentru a aprecia acest aspect trebuie sa luam in considerare atat frecventa cat si gravitatea episoadelor de imbolnavire. Atunci cand racelile sunt foarte frecvente, cand- de exemplu in cazul copilului mic- numarul de zile in care merge la gradinita este mai mic decat numarul de zile cand sta acasa fiind bolnav putem spune ca exista o problema. Daca episodul de raceala se prelungeste mai mult de o saptamana sau daca apar complicatii care necesita inclusiv internarea intr-un spital exista o problema. Daca raceala nu raspunde la medicatia obisnuita (antitermice, antiinflamatoare) si de fiecare data se recomanda copilului antibiotice exista o problema. In aceste conditii este evident ca nu oricine raceste de cateva ori are neaparat "probleme cu imunitatea" sau "sistem imunitar slabit".

Desigur, daca de fiecare data raceala se prelungeste, este afectata serios starea generala, se complica si cu afectarea urechii medii sau plamanilor atunci este cazul de investigatii mai amanuntite. Nu in toate aceste cazuri este vorba despre o imunitate scazuta. De multe ori, mai ales la copii, aceste imbolnaviri apar pe fondul unui teren alergic. Cu toate ca, atunci cand nu sunt in colectivitate nu au niciun fel de probleme, deci terenul alergic nu se manifesta in niciun fel, totusi, la intrarea in colectivitate, racelile frecvente si cu evolutie grava sunt legate tocmai de acest teren alergic. Alergia la un factor de mediu produce o inflamatie cronica la nivelul mucoaselor cailor respiratorii, care in acest fel devin mult mai sensibile si reactioneaza mult mai violent la orice virus.

La fel orice infectie noua, la un pacient alergic poate sa agraveze inflamatia cailor respiratorii si evolutia pe viitor a medicalergiei. Se intra astfel intr-un cerc vicios din care este destul de greu de iesit: terenul alergic favorizeaza racelile si racelile la randul lor favorizeaza evolutia alergiei. Din aceasta situatie nu se poate iesi doar tratand episodul acut, ci este necesar un tratament pe termen lung, care sa se adreseze terenului alergic.
O mentiune aparte este necesara aici pentru cazul celor care au dezvoltat polipi. Polipii reprezinta o inflamatie a mucoasei nazale sau sinusale ca urmare a infectiilor virale repetate. Este important de stiut daca ei au aparut pe un fond alergic sau nu. In conditiile in care este recomandata interventia operatorie pentru indepartarea lor, la un pacient alergic, este necesar un tratament de fond ulterior operatiei. In caz contrar riscurile de recidiva sunt extrem de mari.
In situatiile descrise mai sus in nici un caz nu putem vorbi de o imunitate scazuta.

Exista insa si situatii cand intr-adevar racelile repetate apar din cauza unui sistem imunitar slabit sau care inca nu s-a maturizat suficient. In aceste cazuri imbolnavirile apar din cauza ca sistemul imunitar nu este capabil sa lupte cu microbii in conditii optime. Putem vorbi despre un deficit imunitar. Acesta poate sa fie din cauze mostenite, cu care copilul s-a nascut sau dobandite, care au aparut pe parcurs, din diferite motive. 
Trebuie spus ca deficitele imunitare congenitale, adica cele cu care copilul se naste, sunt destul de rare, majoritatea avand de obicei o evolutie legata de complicatii grave. Sigur ca aceste complicatii pot aparea mai devreme sau mai tarziu in functie de severitatea defectului mostenit. 
In majoritatea cazurilor putem vorbim de o slabire a sistemului imunitar care apare pe parcurs, din variate cauze. Un exemplu este cel al copiilor care sunt introdusi in colectivitate inainte de varsta de 3 ani. Inainte de aceasta varsta sistemul imun nu este suficient de maturizat pentru a face fata agresiunilor la care este supus. Copilul raceste din ce in ce mai des si mai grav, ceea ce duce la slabirea in continuare a sistemului imun, care nu mai face fata racelilor si nu mai reuseste sa se dezvolte corespunzator. Consecinta este un copil care nu reuseste sa faca fata racelilor si care este apoi izolat pentru a se evita expunerea la microbi. Atunci cand nu se poate evita aceasta inroducere precoce in colectivitate este necesar sa se pregateasca copilul respectiv cu un tratament adecvat."


Ce complicatii pot aparea doctor

Cand racelile sunt exagerat de dese, afecteaza nu doar starea de sanatate a copilului, ci si stilul sau de viata. Trebuie sa va ingrijorati daca observati in cazul unui episode de raceala o evolutie nefavorabila cum este dificultatea in respiratie, respiratie suierata, insuficienta respiratorie, febra foarte mare care nu cedeaza la antitermice, raluri la nivelul pieptului (un harait in piept cand respire), adenoidita (polipi prin inflmatii repetate) si probleme cu auzul (din cauza otitelor seroase, o complicatie a racelilor aparute din cauza unei secretii abundente de mucus). Unele dintre aceste simptome caracterizeaza fie astmul, pneumonia, bronsita sau septicemia si necesita in cele mai multe cazuri spitalizare. Modul de viata al copilului este afectat deoarece lipseste des de la scoala/gradinita/cresa din pricina imbolnavirilor, ajungand mai izolat, trebuie sa mearga frecvent la doctor si, de altfel, si viata parintilor este afectata atat prin ingrijorarea constata provocata de boli, cat si prin absenta de la locul de munca.
In momentul in care organismul se confrunta deseori cu agenti patogeni exista o inflamatie aproape permanenta ce poate conduce la o dezvoltare pulmonara defectuoasa (plamanii nu cresc suficient, nefiind capabili la maturitate sa faca fata solicitarilor fizice) deoarece mecanismele de aparare ale organismului pot distruge si o parte din tesutul pulmonar, o dezvoltare fizica redusa (din cauza ca nu se poate alimenta corespunzator pe perioada imbolnavirii), dar si cognitiva (din cauza absentelor dese) si sociala (nu se poate juca cu copii, este ferit de efort fizic intens pentru a preveni imbolnavirile, i se administreaza multe medicamente/injectii). Cel mai adesea racelile conduc la aparitia astmului (medicul ia in considerare un teren alergic preexistent) care interfereaza pe termen lung stilul de viata normal (este necesara medicatie constanta pentru controlul bolii). Parintii primesc des in situatia unei predispozitii catre astm diagnostice de tip „bronsita astmatiforma", „wheezing recurent", „tuse cronica pe fond atopic". Retineti ca in cazul unei tuse persistenta insotita de expectoratie mucopurulenta (timp de cateva luni), poate aparea o complicatie a racelii denumita bronsiectazie, o afectiune dificil de diagnosticat ce necesita tratament antibiotic.

Domnul doctor Rares Simu specialist imunologie clinica si alergologie in cadrul Centrului Apiterapia completeaza:

Complcatiile care pot aparea sunt legate de episodul acut, mai ales la copilul mic pot aparea foarte usor fenomene de insuficienta respiratorie sau pe termen lung. Acestea din urma pot afecta starea generala si chiar dezvoltarea copilului pe termen lung. De asemenea pot aparea complicatii locale polipoza, otite recurente cu afectarea auzului, rinosinuzite cronice sau chiar instalarea astmului.

Ereditatea doctor

Faptul cei mici pot mosteni de la voi anumite gene care ii predispun anumitor boli este un aspect deja cunoscut, insa poate influenta ereditatatea aparitia racelilor? Raspunsul este da. In primul rand, intr-o anumita masura transmiterea anumitor infectii care se vindeca mai greu (toxoplasmoza, HIV) prin placenta contribuie la slabirea sistemului imunitar, facand organismul mai susceptibil racelilor. Apoi, odata cu vizita la un medic specialist, printre intrebarile care vi se vor adresa veti remarca si pe cea legata de istoricul vostru medical, in special in ce priveste astmul sau astmul bronsic, existand si o componenta ereditara in aparita acestuia.

Diagnostic si tratament

Pentru a diagnostica corect o racela la copii apelati de obicei la medicul de familie sau la pediatru, insa si la cel ORL. raceli deseDaca este vorba de complicatii este necesar sa cereti sfatul medicului pneumolog (in cazul problemelor cu plamanii/respiratia) si in special al celui alergolog pentru a identifica potentialul alergenic al copilului. De fapt, medicul alergolog este primul la care trebuie sa apelati in cazul in care remarcati o frecventa neobisnuit de mare a racelilor. Acesta va efectua un test cutanat (daca copilul are varsta mai mare de 5 ani de obicei - pentru a fi cu adevarat eficient), o verificare a nivelului imunoglobulinelor (IgE in special) prin test de sange si cel mai adesea un panel de alergeni respiratori, alimentari sau mixt (cuprinde o selectie a mai multor alergeni des intalniti). Acest panel se realizeaza prin test de sange si poate fi mai costisitor, insa faptul ca cel mic este alergic la un anumit alergen nu exclude si prezenta altora.

In ce priveste medicul pneumolog, in scopul identificarii astmului in special, va efectua un test respirator (spirometrie) insa trebuie sa retineti ca pentru copiii mai mici de 7 ani acesta este dificil de realizat si impune un dispozitiv adaptat varstei. Daca sunt suspectate complicatii ale racelii, poate fi recomandata si radiografie sau teste de sange urmarind in special nivelul leucocitelor (limfocitelor) pentru a stabili un tratament corect (in unele cazuri este necesara administrarea de antibiotic). Deseori pot fi recomandate in acest sens (pentru a evidentia prezenta unui microb) exudate faringiene sau nazale, dar dureaza 3 zile prin urmare testele de sange sunt mult mai eficiente (rezultatele ies mai rapid).
Tratamentul variaza in functie de varsta si simptome, presupunand de obicei sirop (comprimate pentru copiii mai mari) cu paracetamol sau ibuprofen, cel din urma in special daca este prezenta temperatura ridicata, decongestionant nazal sub forma de picaturi sau spray (in general pentru copiii mai mari de 2 ani; pentru cei mai mici curatarea nasului cu ser fiziologic sau cu spray cu apa de mare), comprimate cu efect antiseptic pentru durerile de gat (tot pentru copiii mai mari - peste 6 ani) sau spray-uri antiseptice pentru cei mai mici si siropuri de tuse (in functie de tipul de tuse seaca sau productive; retineti ca tusea productiva nu trebuie suprimata ci ajutata prin fluidificarea mucusului). Extrem de eficiente sunt si inhalatiile de aerosoli, diferentiate in functie de simptome (adrenalina, flixotide, ventolin, fluimucil etc.). Pentru copiii cu raceli dese, medicul recomanda in general si antihistaminice (Aerius, Zyrtec) deoarece apar reactii ale organismului deosebite (tuse/mucus in exces) incadrate medical drept hiperreactivitate bronsica, iar cei cu astm trebuie sa urmeze in permanenta un tratament inhalator. Pe perioada racelii este important sa le oferiti celor mici o alimentatie sanatoasa, bogata in antioxidanti pentru a ajuta recuperarea organismului si supa de pui, care datorita continutului de cisteina contribuie la diminuarea congestiei si stimularea sistemului imunitar. Puteti apela si la remedii naturiste (cum este siropul de tuse cu patlagina) sau homeopate (cum este binecunoscutul Oscilococcinum), in cazul in care este vorba de o viroza lipsita de complicatii.

Retineti ca nu trebuie sa le administrati copiilor antibiotic doar pentru a grabi vindecarea sau pentru ca a functionat in raceli anterioare deoarece puteti agrava situatia. Statisticile au demonstrat ca 80% din asa-zisele raceli sunt cauzate de infectii virale si nu microbiene, prin urmare nu necesita antibioterapie. Antibioticele administrate excesiv si incorect slabesc si mai mult sistemul imunitar, au o serie de efecte adverse (probleme digestive, micoze) si pot conduce la rezistenta anumitor tulpini microbiene (ce vor fi mai dificil de vindecat).


Prevenire

In ce priveste factorii favorizanti ce depind de voi, cum sunt fumatul, problemele locuintei sau cele de igiena aveti posibilitatea sa interveniti incetand sa fumati in aceeasi casa cu copilul (nu doar in aceeasi camera, deoarece particulele de scrum persista pe imbracaminte si obiecte fiind inhalate de cei mici), amenajand corespunzator locuinta si, mai ales, invatandu-i pe cei mici regulile de igiena, cum sunt spalatul pe maini, suflatul nasului, folosirea toaletei pana cand si le vor insusi aplicandu-le si in lipsa voastra (trebuie sa insistati in mod desoebit asupra acestui aspect in special asupra atingerii nasului, ochilor si gurii cu mainile murdare deoarece puteti reduce considerabil numarul de imbolnaviri, in special pe cele gastrointestinale). Apoi, este important sa respectati intocmai tratamentul medicului, individualizat pentru fiecare raceala in parte deoarece in caz contrar pot aparea recaderi (in cazul unui tratament incorect). Oferiti-le celor mici o alimentatie sanatoasa, bogata in fructe si legume, dar si produse lactate, cereale si proteine deoarece alimentatia constituie fundamentul unui sistem imunitar puternic. Urmariti includerea in meniul zilnic a alimentelor bogate in vitamina C (broccoli, capsuni si portocale) si vitamina D (ton, lapte, cereale) si a iaurtului cu culturi active (probiotice) care pot intari imunitatea. raceli deseEste importanta si respectarea unei rutine de odihna adecvata, corespunzatoare varstei (deprivarea de somn dubleaza riscul de raceala)

Aveti si posibilitatea de apela la terapii naturiste sub forma de siropuri sau comprimate (cum sunt cele cu catina, propolis, echinacea, miere de Manuka), atat pe perioada bolii, cat si ulterior, insa eficienta lor nu este intotdeauna certa. De asemenea exista si un vaccin antialergic (util in astm, rinita alergica si dermatita atopica), dar trebuie administrat constant (aproximativ 3 ani), tratamentul medicamentos asociat fiind in continuare respectat. Multi parinti opteaza si pentru administrarea de Broncho-vaxom, un produs imunobioterapeutic destinat prevenirii recurentelor si a starilor de cronicitate in bolile aparatului respirator. Acest produs insa trebuie administrat doar la recomandarea medicului deoarece nu este benefic pentru totii copiii. De asemenea, in scop preventiv, aveti posibilitatea vaccinarii impotriva virusului gripal (sau si a altor posibile virusuri/microbi cum este vaccinul pneumococic util in prevenirea infectiilor tractului respirator superior/inferior, a mucoaselor uro-genitale, dar si ale urechilor) insa este bine sa cereti sfatul medicului in prealabil si sa aflati ce efecte adverse poate avea.
Nu trebuie sa asteptati sa creasca copilul sperand ca se va reduce numarul de raceli. Exista medici care considera ca la varsta de 7 ani se raresc considerabil virozele, iar altii care estimeaza chiar varsta de 14 ani. Evitarea efortului fizic intens pentru a preveni aparitia racelilor, infofolirea excesiva si izolarea de colectivitate nu vor fi niciodata de ajutor. De fapt, exercitiile fizice moderate realizate constant au dovedit ca reduc numarul de episoade virale si gripale in decursul unui an cu un procent de 25-50%, stimuland circulatia celulelor ce lupta impotriva infectiilor. Nici faptul ca ati operat copilul de polipi sau amigdale nu va garanteaza ca vor inceta racelile.

Ce aflam de la specialisti doctor

Doamna doctor Veronica Epure, medic specialist ORL, asistent universitar, Doctor in Medicina, Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii M.S.Curie, Sectia ORL.

Domnul doctor Rares Simu, specialist imunologie clinica si alergologie in cadrul Centrului Apiterapia ne ofera urmatoarele informatii:

1. Ce cauze exista pentru racelile dese la unii copii? 

Doamna doctor Veronica Epure: 

Racesc mai des copiii cu imunitate scazuta (malnutritie, deficit proteic si vitaminic in alimentatie, cei cu diabet zaharat sau alte boli cornice), copiii din colectivitati (cresa, gradinita la varste sub 3 ani), copiii cu polipi (vegetatii adenoide).

2. Cum se poate interveni pentru ameliorarea lor?

Doamna doctor Veronica Epure:

 Medicatia imunostimulatoare administrata in cure de minim 3 luni, vaccinarea anti-pneumocococa si anti-Haemophilus medicinfluenza, scoaterea copilului din colectivitate, cure de mare (o luna) pot ajuta.

Domnul doctor Rares Simu: 

Este un lucru cunoscut ca este mai usor sa previi decat sa tratezi. Medicina preventiva si-a dovedit beneficiile dintotdeauna si ramane si in continuare cea mai buna metoda de a ne proteja sanatatea. In aceasta idee, exista o serie de masuri, atat in cadrul medicinei clasice- alopate, dar si in cazul medicinei alternative, care se pot lua preventiv, inainte de sezonul rece.

In contextul medicinei alopate sunt binecunoscute vaccinurile antigripale. Acestea se realizeaza in fiecare sezon in coformitate cu anumite tulpini virale care se presupune ca vor circula in acel sezon. Ce trebuie stiut este ca ele nu confera in nici un caz rezistenta impotriva racelilor in general ci doar impotriva virusului gripei. Din aceasta cauza cei care se vaccineaza antigripal pot sa raceasca in continuare la fel de usor , daca exista o problema cu sistemul imunitar. Invers, nu inseamna ca daca cineva nu raceste in sezonul rece este datorat vaccinului antigripal ci foarte probabil pentru ca are un sistem imunitar bine echilibrat. Indicatia acestui vaccin este pentru anumite grupe de risc, de exemplu pacienti cu boli cronice grave, la care imunitatea este compromisa si la care o infectie cu virusul gripal ar fi fatala. Chiar daca sunt vaccinati antigripal acesti pacienti nu sunt feriti, totusi, de alte infectii virale respiratorii.

O alta modalitate de preventie o reprezinta administrarea de imunomodulatori nespecifici. Aici exista o varietate larga de produse, care sunt de fapt extracte bacteriene mai mult sau mai putin complexe. Administrarea acestor produse are ca efect o stimulare nespecifica a sistemului imunitar. Se presupune ca in acest fel se dezvolta o serie de anticorpi, care au capitatea de a actiona impotriva unui spectru mai larg de microbi (virusi sau bacterii).
Aici este binecunoscut produsul Institutului Cantacuzino (care din pacate nu se mai produce)-Cantastim. Acest preparat imunomodulator are puternice efecte de stimulare a imunitatii, fiind recomandat inclusiv in bolile maligne.
Din punct de vedere al medicinei alternative, preventia sau profilaxia racelilor de sezon se face pe alte baze. Se pune foarte mult accent pe stilul de viata si alimentatie. 

Alimentatia este de importanta majora in asigurarea unei bune functionari a sistemului imunitar. In ultimii ani, se vorbeste tot mai mult de asa-numitul stres oxidativ. Ce inseamna de fapt acest lucru? Organismul uman, pentru a putea sa functioneze in conditii optime, are nevoie de oxigen. Acesta este utilizat pentru a se produce energia necesara bunei functionalitati a fiecarei celule. In urma acestui proces rezulta bioxid de carbon, dar si o mica parte de radicali liberi de doctoroxigen. Acestia sunt implicati in aparitia unei serii intregi de afectiuni grave, inclusiv in deprimarea activitatii sistemului imunitar. In mod normal, acesti radicali sunt neutralizati de substantele numite antioxidanti. Principalii antioxidanti naturali sunt reprezentati de vitamine (C, E, beta caroten), enzime (superoxid dismutaza, peroxidaza), oligoelemente (Zn, Se). In aceste conditii, este evident ca o alimentatie sanatoasa, bazata pe multe legume si fructe proaspete, are efecte benefice asupra imunitatii, prin continutul bogat in antioxidanti. Dimpotriva, alimentatia bogata in grasimi, alimentele conservate, mezelurile, alimentele tip fast food asigura un aport sarac de antioxidanti, ceea ce favorizeaza cresterea radicalilor liberi din organism.

Consumul zilnic de sucuri prospete din: sfecla rosie, morcov, patrunjel, mar, telina, portocale, grapefruit este de mare ajutor. Tot in aceasta perioada putem sa facem o cura cu struguri, in special struguri negri, Acestia contin o serie de antioxidanti de mare valoare, care intervin chiar si in incetinirea proceselor de imbatranire celulara. Fructele de padure al caror sezon este in aceasta perioada a anului sunt de asemenea folositoare pentru intretinerea sistemului imunitar. Dintre acestea merita mentionate in mod special coacazele negre si afinele, din care se extrag chiar anumite principii active cu efecte imunomodulatoare puternice.

3. Prin ce difera tratamentul si in ce consta fata de ceilalti copii? 

Domnul doctor Rares Simu:

 La copiii care sunt mai sensibili la raceli este necesara o atentie marita atat in ceea ce priveste urmarirea bolii cat si a tratamentului. Trebuie luate masuri terapeutice cat mai rapid, la primele semne de aparitie a bolii si de asemenea tratamentul trebuie urmat riguros pana la remisia bolii.
In plus la acesti copii, daca a fost identificat un factor cauzal, trebuie avut in vedere un tratament de fond pentru a preintampina episoadele acute.

Doamna doctor Veronica Epure:

 La copiii cu vegetatii adenoide trebuie tratat foarte intensiv nasul (aspiratii sau suflatul des al nasului, picaturi decongestionante); obstructia nazala dureaza mai mult si este mai greu de controlat decat la ceilalti; apar mai
des complicatiile (otite medii, laringite acute, pneumonii, otite serosae cronice cu scaderi permanente ale auzului) si se ajunge mai frecvent la tratament antibiotic. La copiii cu frecvente episoade de adenoidite acuta se recomanda operatia de polipi (adenoidectomia) in afara puseelor acute.

4. Este adevarat ca bebelusii alaptati racesc mai putin ca cei hraniti cu formula? Este adevarat ca daca copiii sunt infofoliti mai putin, racesc mai rar?

Domnul doctor Rares Simu: 

Sugarii hraniti la san au sistemul imunitar mai puternic, este adevarat. De asemenea, dezvoltarea fizica si pshihoemotionala este mai buna la cei alaptati. Sigur ca formulele actuale includ pe langa lapte tot felul de vitamine, oligoelemente si minerale, dar acestea nu pot egala valoarea laptelui de mama. Recomandarile actuale sunt de a continua alaptarea chiar si peste varsta de un an daca este posibil.

Legat de a doua parte a intrebarii este foarte adevarat ca unii parinti au tendinta sa protejeze in mod excesiv copilul, atat in casa cat si afara. Aceasta poate duce la o sensibilizare a copilului si o rezistenta scazuta fata de microbi. Dupa cum spuneam, sistemul imunitar trebuie sa se antreneze pentru a deveni puternic. Acest lucru nu este posibil in conditiile in care exista o protectie exagerata. Sigur ca aceasta nu trebuie sa duca la extrema cealalta, in care parintii sa fie dezinteresati de starea si de conditiile de crestere ale copilului. Trebuie adoptata o cale de mijloc aceasta fiind totdeauna cea mai buna solutie.

Doamna doctor Veronica Epure: 

Bebelusii alaptati la san racesc mai putin datorita anticorpilor de la mama, care ii feresc de raceli in primele 6 -12 luni dupa nastere. Bebelusii nu trebuie infofoliti, nu aerul curat si rece ii face sa raceasca, ci contactul cu persoanele racite; bebelusii care stau in permanenta cu caciula pe cap sunt mai predispusi la otite micotice, datorita mediului umed cvasipermanent din conductul auditiv extern. Nu se recomanda curatarea urechii cu bete de urechi, nici cu opritor, ci doar cu coltul prosopului dupa baie, altfel exista risc de otita externa.  


Multumim specialistilor nostri domnul doctor Rares Simu si doamna doctor Veronica Epure.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu